Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.14

Săptămâna trecută, o versiune internă a unei propuneri de regulament pentru o „piață telecom unică” a apărut, neoficial, în Bruxelles. EDRi a publicat o reacție inițială la acest document. Dar care sunt detaliile acestui text șice înseamnă? Propunerea este o combinație mixtă de măsuri existente reformulate și o listă ciudată de chestiuni distincte care variază de la gestionarea spectrului la tarifele de roaming.

Un aspect important al acestei propuneri de regulament, după cum a anunțat anterior Neelie Kroes, vice-președinte al Comisiei Europene și comisar pentru Agenda Digitală, este reprezentat de o  „garanție” legislativă a neutralității Internetului – care încearcă, simultan, să „garanteze neutralitatea Internetului” și să permită, în același timp, tipuri de „servicii premium noi” care ar submina neutralitatea Internetului.

Mai întâi aspectele pozitive:

• armonizare: Comisia a ales să propună un regulament ca instrument legislativ, ceea ce înseamnă că ar permite o mai multă armonizare a pieței unice digitale.

Un utilizator de facebook obișnuit semnează în medie 3 petiții online pentru sublinierea unei poziții colective sau întărirea drepturilor unui x subiect (nu mai contează prea mult dacă vorbim de un om sau de o plantă). De dragul discuției pe care o propunem cititorului, ne-am gândit la câteva întrebări și răspunsuri succinte ce ar trebui să ilustreze cu lux de culori ce este, pentru ce este și cât de relevant este în momentul de față protestul online sau virtual.

1. Care este fundamentul legal al protestului, fie el virtual sau nu?

Asociația pentru Tehnologie și Internet - ApTI relansează seria de întâlniri „Internet fără cravată”. Vă invităm alături de Andra Bucur de la Fundația Soros România la o discuție liberă despre implicarea digitală.

Am pornit această temă de la o serie de întrebări precum: care sunt modalitățile prin care putem fi mai implicați din punct de vedere civic? Care sunt provocările serviciilor de eGuvernare? Sunt ele folosite? Îi încurajează pe cetățeni să fie mai activi?

Putem considera accesul la datele deschise un prerogativ social, legiferat în Constituție prin dreptul la informație la fel ca de exemplu: dreptul la școlarizare, dreptul la un sistem de sănătate, dreptul la un trai decent sau libertatea de exprimare.

Pe 7 iunie 2013, The Guardian şi Washington Post au făcut public un document datat 23 aprilie 2013, care oferă detalii despre unul dintre cele mai extinse programe de supraveghere ale NSA (Agenţia de Securitate Naţională a SUA), denumit Prism. Prin acest program, NSA are acces direct la serverele celor mai mari furnizori de servicii de internet din America şi colectează date relevante din computerele individuale.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.13

Susținători ai  dreptului la viață privată din America de Nord și Europa s-au întâlnit săptămâna trecută în Washington DC pentru a participa la conferința Computers, Freedom  Privacy 2013 și a discuta despre cooperarea transatlantică în chestiuni privind protecția vieții private și a datelor cu caracter personal. Dezbaterile s-au concentrat asupra:  NSA, reforma cadrului european de reglementare în domeniul protecției datelor și negocierile privind acordul de liber schimb dintre UE și SUA (TAFTA/TTIP).

În contextul recentelor dezvăluiri referitoare la colectarea, de către guvernul SUA, a datelor cu caracter personal deţinute de companii Internet, precum și la alte tehnici de supraveghere care afectează drepturile utilizatorilor de Internet, susținătorii americani și europeni ai protecției vieții private au adoptat  „Declarația de la Washington”, în susținerea reformei europene în domeniul protecției datelor cu caracter personal.

Declarația a fost elaborată de către American Civil Liberties Union (ACLU), Bits of Freedom (BoF), British Columbia Civil Liberties Association (BCCLA), Consumer Federation of America (CFA), Center for Digital Democracy (CDD), Electronic Privacy Information Center (EPIC), Friends of Privacy USA, Privacy International și mulți alții. Acum poate fi semnată de către orice individ, la: http://washingtonstatement.org.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.13

Încălcăm dreptul de autor atunci când folosim un browser Internet? Aceasta ar fi, pe scurt, întrebarea adresată Curții de Justiție a Uniunii Europene de către Curtea Supremă din Marea Britanie. În cazul judecat de către Curtea Supremă (Public Relations Consultants Association v The Newspaper Licensing Agency Ltd & Ors) se pune problema dacă simpla vizualizare a unui material protejat prin drept de autor, pe un site web, prin intermediul unui browser Internet, reprezintă o încălcare a dreptului de autor.

Acesta este un alt caz privind dreptul de autor adus în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, în care deținătorii de drepturi încearcă să restricționeze aplicarea excepțiilor și limitărilor dreptului de autor recunoscute în Directiva privind dreptul de autor din 2001.

Public Relations Consultant Association Ltd furnizează clienților un serviciu de monitorizare media, utilizând serviciile grupului Meltwater, al cărui software identifică în mod automat știri relevante. Cazul vizează un apel împotriva deciziei potrivit căreia clienții Asociației au nevoie de o licență pentru a vizualiza serviciul de monitorizare media.