02
Feb
2012
Redacția ApTI

Comentariile EDRi asupra propunerii de Regulament privind protecția datelor

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.2

EDRi salută propunerea de Regulament privind protecția datelor publicată de către Comisia Europeană. Europa are nevoie de o reformă cuprinzătoare a cadrului legislativ, care să asigure protecția vieții private și a datelor cu caracter personal ale cetățenilor săi și care să consolideze, în același timp, certitudinea juridică și concurența pe piața digitală unică. După publicarea unei versiuni neoficiale a propunerii de Regulament, în decembrie 2011, au fost inițiate semnificative acțiuni de lobby de către anumite companii și guverne străine. Deși, ca rezultat al acestor acțiuni, unele dintre prevederile propunerii de Regulament par să se fi atenuat și deși încă există chestiuni îngrijorătoare, este de apreciat faptul că propunerea subliniază în continuare importanța principiilor esențiale, cum ar fi necesitatea existenței unor “motive legitime” pentru prelucrarea datelor, transparență, corectitudine, limitarea scopurilor, “privacy by design” și minimalizarea datelor.

Acesta este un prim pas pozitiv într-un lung proces legislativ care să garanteze, în final, o mai puternică respectare a drepturilor fundamentale la protecția vieții private și a datelor cu caracter personal, precum și o mai bună conștientizare a acestor drepturi în rândul cetățenilor europeni.

De ce avem nevoie de un Regulament (și nu de o Directivă)?Trebuia asigurată de mult o abordare unitară, la nivelul UE, a modalităților de garantare a unui nivel înalt de protecție a datelor cu caracter personal și a elementelor esențiale ale democrației, cum ar fi viața privată și libertatea de exprimare. O astfel de abordare unitară este esențială într-un mediu digital aflat într-o rapidă schimbare.

Jurisprudența Curții Europene de Justiție din ultimii 15 ani arată că multe state membre nu au respectat pe deplin cerințele sau procedurile de aplicare ale legislației europene privind protecția datelor. Această legislație este puternic fragmentată la nivel european: autoritățile legislative și cele de reglementare din cele 27 de state membre ale UE au transpus și implementează Directiva în 27 de moduri diferite. Armonizarea acestora sub forma unui instrument unic și direct aplicabil este necesară pentru a se asigura o certitudine juridică în piața unică europeană – atât pentru cetățeni cât și pentru sectorul privat.

02
Feb
2012
Redacția ApTI

Întrebări frecvente despre ACTA

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.2

1. Prin ACTA li se solicită statelor semnatare să impună reguli de tipul “trei lovituri” (“three strikes”)?

Statele care ratifică ACTA trebuie să încurajeze “cooperarea” între companii private în vederea aplicării prevederilor legale. Intenția este ca această cooperare să fie una extensivă, astfel că poate include și deconectarea utilizatorilor finali de la Internet, în baza unor decizii luate de cățre sectorul privat. Acest fapt este demonstrat într-un document al Parlamentului European (nota de subsol 6, pagina 4):

“Un exemplu de astfel de politică este încetarea, în circumstanțe adecvate, a furnizării de servicii către persoanele care încalcă în mod repetat drepturile de proprietate intelectuală, precum și închiderea conturilor pe care acest persoane le au în sistemul sau rețeaua furnizorului de servicii.”

2. Deci companiile nu sunt obligate să impună măsuri represive împotriva consumatorilor?

Companiile sunt amenințate cu sancțiuni penale în cazul în care obțin beneficii economice “indirecte” ca  urmare a încălcării drepturilor de proprietate intelectuală sau dacă se consideră (posibil ca urmare a eșecului de a lua măsuri represive, spre exemplu) că au fost “complice” la acțiunile de  încălcare a respectivelor drepturi. În aceste condiții,, companiile pot să ia măsuri represive sau pot să își asume astfel de riscuri, dacă preferă.

31
Ian
2012
Redacția ApTI

Ratificarea ACTA în Parlamentul României

Conform Constituției României și Legii nr.590/2003, tratatele internaționale la nivel de stat, cum este și ACTA, se supun Parlamentului spre ratificare. Ratificarea este “modalitatea de exprimare a consimțământului de a deveni parte la un tratat care a fost semnat de partea română, prin adoptarea unei legi de ratificare de către Parlament”. Altfel spus, simpla semnare a unui tratat la nivel de stat nu înseamnă și intrarea sa în vigoare, fiind necesară și aprobarea Parlamentului.

Procedura de ratificare

1. Guvernul

Guvernul trimite proiectul de lege pentru ratificarea tratatului către Camera Deputaților. De multe ori aceasta este o procedură formală, iar textul de lege are, de obicei, un singur articol (a se vedea, spre exemplu, detaliile privind proiectul de Lege privind ratificarea Actelor Finale ale Conferinței Mondiale pentru Radiocomunicații din cadrul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, semnate la Geneva la 16 noiembrie 2007).

Guvernul a precizat, în 30.01.2012, că ”acordul ACTA va fi introdus în dezbatere publică înainte ca acesta să fie discutat în Parlamentul României.” Cu toate acestea, este neclar ce se mai poate dezbate pe un tratat deja agreat de mai mulți parteneri internaționali, pentru că modificarea lui doar la cererea României este improbabilă.

Tot Guvernul precizează: "trebuie ca Parlamentul European să-și dea avizul conform, acest lucru estimăm că se va întâmpla undeva în vară, după aceea vor începe și procedurile de ratificare a acestui acord în parlamentele naționale." De fapt, Parlamentul European va trebui să ratifice ACTA, însă doar cu privire la aspectele care fac obiectului acquis-ului comunitar. Dispozițiile cu privire la aspectele penale pot fi adoptate doar de parlamentele naționale.

30
Ian
2012
Redacția ApTI

Cum se discută ACTA în Parlamentul European?

1.         De ce se dezbate ACTA în Parlamentul European?

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene(art.218) stabilește procedurile prin care sunt semnate și încheiate acordurile dintre Uniunea Europeană și țări terțe. Astfel, după finalizarea negocierilor asupra unui acord, Consiliul adoptă o decizie care autorizează semnarea acordului respectiv (în cazul ACTA, decizia Consiliului privind semnarea ACTAa fost luată în decembrie 2011). Pentru ca acordul să intre în vigoare, el trebuie să fie ratificatde către Consiliu, după aprobarea Parlamentului European. Altfel spus, simpla semnare a unui acord nu înseamnă și intrarea sa în vigoare.

În momentul de față, Parlamentul European are sarcina de a discuta și decide dacă își dă acordul pentru ratificarea ACTA.

2.         Cum se discută ACTA în Parlamentul European?

În 24 iunie 2011, Comisia Europeană a publicat o propunere de Decizie a Consiliului privind încheierea ACTA.Această propunere (care include și textul acordului) urmează să fie analizată la nivelul Parlamentului European.

Conform procedurilor din cadrul Parlamentului European, ACTA va fi dezbătut și votat întâi la nivelul comisiilor parlamentare, urmând ca discuțiile și votul final în plenul Parlamentului să aibă loc ulterior.

26
Ian
2012
Bogdan Manolea

Romania a semnat astazi tratatul ACTA. Cum actionezi?

Reprezentantii Romaniei au semnat astazi tratatul ACTA in Japonia, alaturi de alte 21 de state din Uniunea Europeana. Acesta este insa doar primul pas pentru intrarea tratatului in vigoare, acestea trebuind ratificat de parlamentele statelor semnatare (inclusiv Parlamentul Romaniei), dar si Parlamentul European (acesta din urma se pare ca il va dezbate pina in luna iunie).

Pentru a intelege mai bine ce inseamna ACTA si cum puteti actiona impotriva sa:

1. Informeaza-te!

In limba romana - De ce este ACTA un acord controversat ? (oct 2011)

In limba engleza (analiza EDRi de cite o pagina fiecare):

2.  Actioneaza !

Ia legatura cu parlamentarii romani sau alti parlamentari din Parlamentul European si explica-le care este pozitia ta.

Toate detaliile despre cum poti actiona la:

http://edri.org/stopacta

https://www.laquadrature.net/wiki/How_to_act_against_ACTA

25
Ian
2012
Redacția ApTI

Noutăţi în site

Dosar legislativ – Inițiative legislative europene

  • Anti-Counterfeiting Trade Agreement
    • 24 iunie 2011: Comisia Europeană transmite Consiliului și Parlamentului European propunerea de Decizie privind încheierea ACTA;
    • septembrie 2011: în cadrul Parlamentului European, propunerea este repartizată Comisiei pentru comerț internațional (INTA) pentru raport și Comisiei pentru dezvoltare (DEVE), Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), Comisiei juridice (JURI) și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), pentru avize;
    • 1 octombrie 2011: semnarea oficială a ACTA, de către Canada, Australia, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Singapore și SUA ;
    • 16 decembrie 2011: Consiliul își dă acordul pentru semnarea ACTA;
    • 6 ianuarie 2012: Comisia pentru dezvoltare din Parlamentul European publică un proiect de aviz asupra ACTA.

24
Ian
2012
Redacția ApTI

Data Journalism Awards

Global Editors Network, în colaborare cu European Journalism Centre și Google, organizează o competiție intitulată Data Journalism Awards, menită să promoveze excelența editorială în domeniul “data journalism”.

"Data journalism" este definit ca obținerea, raportarea și publicarea de informații în interes public. Poate presupune utilizarea unei game largi de instrumente ( de la simpla raportare asistată de calculator la vizualizări de date și aplicații de știri), scopul final fiind furnizarea de informații și analize care să contribuie la informarea publicului în legătură cu cele mai importante probleme de interes.

Pagini

Subscribe to Asociația pentru Tehnologie și Internet RSS