Comisia Europeană

05
Iul
2012
Redacția ApTI

Poziția Comisiei Europene privind mecanismul Do Not Track

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.13

Comisia Europeană s-a implicat în discuțiile purtate în cadrul Worldwide Web Consortium (W3C) asupra mecanismului Do Not Track (DNT), transmițând W3C o scrisoareprin care solicită ca organizația să ceaară producătorilor de browsere să ofere utilizatorilor opțiuni DNT atunci când aceștia instalează sau rulează pentru prima dată un browser și să le permit să schimbe setările implicite.

DNT este un mecanism standard care ar urma să semnaleze dacă un utilizator dorește ca firmele de publicitate online și site-urile web să îi monitorizeze activitățile pe care le desfășoară online. “Standardul ar trebui să prevadă faptul că, în momentul instalării sau utilizării pentru prima dată a unui browser, utilizatorul este informat în legătură cu importanța opțiunii DNT și cu setările implicite și i se permite să schimbe aceste setări”, se arată în scrisoarea transmisă de Robert Madelin, șeful Directoratului General pentru Societate Informațională și Media din Comisia Europeană.

În 31 mai 2012, Microsoft a anunțat că Internet Explorer 10 (IE10) va avea setată, implicit, opțiunea DNT. Însă poziția W3C este opusă celei a Microsoft. Într-un proiect al standardului, publicat după anunțul Microsoft, W3C declara că utilizatorii trebuie să aibă posibilitatea de a-și exprima opțiunile și că un producător de browsere nu poate face acest lucru în locul lor – idee susținută și de către Firefox.

21
Iun
2012
Redacția ApTI

Reţinerea datelor şi opţiunile Comisiei Europene

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.12

În urmă cu şase ani, ca rezultat al presiunilor Marii Britanii, Uniunea Europeană a adoptat Directiva privind reţinerea datelor. Scopul urmărit a fost armonizarea pieţei europene unice pentru telecomunicaţii, solicitându-se astfel operatorilor europeni să reţină date care să poată fi folosite pentru “investigarea, descoperirea şi urmărirea penală a infracţiunilor grave”, inclusiv a terorismului. Statele membre au fost obligate să producă informaţii statistice despre utilizarea acestor date, un raport de evaluare fiind planificat pentru septembrie 2010.

Niciunul dintre componentele planului nu a fost însă realizat: raportul de evaluare pe care Comisia era obligată să îl prezinte în septembrie 2010 a fost publicat abia în martie 2011. In ciuda faptului că baza legală a Directivei este crearea unei “pieţe unice”, raportul conţine o listă lungă de exemple privind modul în care Directiva a eşuat în a armoniza piaţa unică – ajungând probabil până la punctul în care a creat noi bariere. Raportul arată, de asemenea, că anumite state membre nu au o definiţie a termenului “infracţiune gravă”, ceea ce înseamnă că măsurile de protecţie împotriva utilizării disporporţionate a datelor reţinute nu au o semnificaţie comun agreată. În plus, raportul ilustrează faptul că statele membre, cu mici excepţii, nu au reuşit să îndeplinească obligaţia stabilită prin Directivă: aceea de a furniza date statistice.

În contextul eşecului lamentabil al Directivei, comisarul Cecilia Malmström a luat singura decizie pe care o avea la dispoziţie. A decis să evalueze legislaţia, iar serviciile sale au finalizat de curând un “studiu de impact” în care sunt prezentate opţiunile politice pe care Comisia le are la dispoziţie. Pentru ca o nouă propunere să fie adoptată, ar fi necesară aprobarea majorităţii statelor membre şi a majorităţii membrilor Parlamentului European. Calculele matematice din spatele acestui proces transformă însă alegerea comisarului într-una extrem de dificilă din punct de vedere politic.

07
Iun
2012
Redacția ApTI

O nouă propunere a Comisiei Europene privind identitatea electronică şi semnăturile electronice

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.11

Comisia Europeană a publicat, în data de 4 iunie 2012, o nouă propunere de regulament privind semnăturile electronice și identitatea electronică, cu scopul de a extinde aria de cuprindere a actualei Directive privind semnătura electronic pentru a include noi servicii precum marcarea temporală și sigilarea prin mijloace electronice a documentelor electronice, în vederea garantării originii și integrităţii documentelor electronice.

 “Propunerea de regulament vizează să garanteze că persoanele fizice și firmele pot utiliza propriile sisteme naționale de identificare electronică pentru a accesa servicii publice în alte țări UE în care sunt disponibile sisteme de identificare electronică”, se arată în comunicatul de presă emisă de către Comisia Europeană.

Prin propunerea de regulament se prevede că sistemele de identificare electronică utilizate de către cetățeni vor fi recunoscute automat în alte state membre ale UE, fără să fie necesară îndeplinirea altor formalități. “Propunerea de regulament va asigura o acceptare reciprocă a sistemelor de identificare electronică (eID), a semnăturilor electronice și a serviciilor de încredere online conexe”, a explicat Ryan Heath, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru agendă digitală, Neelie Kroes.

25
Mai
2012
Redacția ApTI

Identitate electronică la nivelul UE?

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.10

Comisia Europeană își propune să armonizeze serviciile de semnătură electronică, identitate electronică și autentificare electronică la nivelul tuturor statelor membre UE.

În 2 mai 2012, Comisia a publicat un document de strategie pentru stabilirea unor sisteme de protecție a copiilor în mediul online, document în care se vorbește și despre un “cadru pan-european pentru autentificarea electronică” (mențiunea nu apare însă și în comunicatul de presă sau în sumarul pus la dispoziția cetățenilor).

Strategia Europeană pentru un Internet mai Bun pentru Copii conține o serie de propuneri pentru armonizarea măsurilor adoptate în statele membre în vederea protejării copiilor care utilizează servicii online; sunt incluse sugestii privind creșterea gradului de utilizare a clasificării în funcție de vârstă, precum și includerea unor mecanisme eficiente de control parental în ‘orice tip de dispozitiv sau orice tip de conținut, inclusiv conținut generat de utilizator”.

Potrivit acestui document, “Comisia intenționează să propună, în 2012, un cadru pan-european pentru autentificare electronică, care să permită utilizarea de atribute personale (vârsta, în special) în vederea asigurării respectării prevederilor referitoare la vârstă incluse în propunerea de regulament privind protecția datelor cu caracter personal”. De asemenea, documentul menționează că se are în vedere introducerea, de către industrie, a unor “mijloace tehnice” de identificare și autentificare electronică.

17
Noi
2011
Redacția ApTI

Reţinerea datelor: Comisia Europeană propune reducerea perioadei de reţinere

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.22

În Septembrie 2011, European Digital Rights şi alte 37 de ONG-uri (printre care şi ApTI) au transmis Comisiei Europene o scrisoare detaliată cu privire la stadiul actual al procesului de evaluare a Directivei privind reţinerea datelor – studiul de impact. Scopul scrisorii a fost acela de a oferi informaţii care să poată fi folosite de către Comisia Europeană în cadrul procesului de evaluare. În răspunsul său, Comisia admite faptul că Directiva are o serie de probleme. Fără a oferi detalii, Comisarul Malmström a răspuns că perioadele maxime de reţinere a datelor trebuie reduse şi a precizat că textul Directivei trebuie îmbunătăţit pentru a i se da mai multă claritate. Comisarul a fost de acord cu faptul că este necesară o evaluare a modului în care este respectată metodologia detaliată în “lista de verificare a drepturilor fundamentale”  şi a admis că rambursarea costurilor suportate de către furnizori reprezintă o modalitate de minimalizare a accesului la datele de trafic reţinute.

Comisarul promite îmbunătăţiri ale textului Directivei, care să rezolve două probleme: durata maximă a perioadei de reţinere a datelor şi lipsa de claritate (şi, implicit, de predicitibilitate) a Directivei. Totuşi, admiterea existenţei acestor două probleme implică şi o acceptare a faptului că există îndoieli cu privire la conformitatea actualei Directivei cu prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale şi Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

09
Sep
2011
Redacția ApTI

Comisia Europeană încearcă să extindă controlul guvernamental asupra Internetului

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.17

Directoratul General pentru Societate Informaţională şi Media din cadrul Comisiei Europene a elaborat recent o serie de şase documente de politică menite să extindă controlul guvernamental asupra Internetului.

Aceste politici au în vedere măsuri care includ: controlul guvernamental asupra numelor de domenii care pot fi înregistrate, dreptul de veto al guvernelor asupra noilor nume de domenii, modificări structurale semnificative la nivelul ICANN (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers), introducerea obligaţiei ca organizaţia să respecte avizele formulate de către guverne (cu excepţia cazurilor în care se consideră că acestea sunt ilegale sau afectează stabilitatea Internetului) şi crearea a două organisme care să supravegheze procesele decizionale şi politicile financiare ale ICANN.

Măsurile propuse le-ar oferi guvernelor un control de facto asupra sistemului de nume de domenii al Internetului, punând astfel capăt abordării autonome şi independente a sistemului. Aceste noi sugestii par a fi o consecinţă logică a poziţiilor exprimate de către şeful Directoratului pentru Audiovizual, Media şi Internet – Gerard de Graaf – în cadrul întâlnirii ICANN din Singapore, iunie 2011.

16
Iun
2011
Redacția ApTI

CIRCAMP – un proiect european care promovează blocarea pe Internet

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.12

La sfârşitul anului 2010, atunci când problema blocării era încă discutată la nivelul Parlamentului European, Comisia Europeană a decis să investească  alţi 324 059 euro pentru proiectul COSPOL Internet Related Child Abuse (CIRCAMP), ignorând complet orice posibil rezultat al procesului democratic aflat în derulare cu privire la această problemă. Scopul proiectului CIRCAMP este de a “milita” pentru promovarea şi implementarea de măsuri de blocarea pe Internet în Uniunea Europeană, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional.

CIRCAMP promovează utilizarea blocarii la nivelul domeniilor (spre exemplu, blocarea întregului domeniu yahoo.com, în loc de blocarea yahoo.com/paginapersonală). O astfel de abordare reprezintă un pericol tot mai mare pentru site-urile legale, “nevinovate”, având în vedere tendinţa “infractorilor de a exploata tot mai des servicii de găzduire legitime pentru a publica imagini” , aşa cum se arată într-un raport al Internet Watch Foundation.

Blocarea inevitabilă a materialului legal ca urmare a unei astfel de abordări primitive este promovată pe site-ul web al CIRCAMP ca aspect pozitiv , explicându-se faptul că “dacă un deţinător de nume de domeniu plasează, accidental sau intenţionat, material reprezentând abuzuri asupra copiilor pe domeniul său, iar acesta este blocat de către poliţie, măsura de blocare nu va fi ridicată până când materialul respectiv nu va fi îndepărtat. Considerăm că o astfel de măsură  va motiva furnizorii de conţinut online să depună eforturi pentru a evita prezenţa în sistemele/serviciile pe care le furnizează de materiale reprezentând abuzuri sexual asupra copiilor.”  Deşi o astfel de afirmaţie denotă o susţinere deschisă faţă de măsurile de blocare, Comisia, răspunzând unei întrebări parlamentare, a lăsat să se înţeleagă că nu are cunoştinţă despre activităţile proiectului pe care îl finanţează de ani buni şi a declarat că “proiectul CIRCAMP nu promovează un nivel specific de blocare.”

Pagini

Subscribe to RSS - Comisia Europeană