09
Sep
2011
Redacția ApTI

Comisia Europeană încearcă să extindă controlul guvernamental asupra Internetului

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.17

Directoratul General pentru Societate Informaţională şi Media din cadrul Comisiei Europene a elaborat recent o serie de şase documente de politică menite să extindă controlul guvernamental asupra Internetului.

Aceste politici au în vedere măsuri care includ: controlul guvernamental asupra numelor de domenii care pot fi înregistrate, dreptul de veto al guvernelor asupra noilor nume de domenii, modificări structurale semnificative la nivelul ICANN (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers), introducerea obligaţiei ca organizaţia să respecte avizele formulate de către guverne (cu excepţia cazurilor în care se consideră că acestea sunt ilegale sau afectează stabilitatea Internetului) şi crearea a două organisme care să supravegheze procesele decizionale şi politicile financiare ale ICANN.

Măsurile propuse le-ar oferi guvernelor un control de facto asupra sistemului de nume de domenii al Internetului, punând astfel capăt abordării autonome şi independente a sistemului. Aceste noi sugestii par a fi o consecinţă logică a poziţiilor exprimate de către şeful Directoratului pentru Audiovizual, Media şi Internet – Gerard de Graaf – în cadrul întâlnirii ICANN din Singapore, iunie 2011.

08
Sep
2011
Redacția ApTI

Studiu al Parlamentului European privind “Comportamentul consumatorilor în mediul digital”

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.17

Parlamentul European a publicat un studiu privind “Comportamentul consumatorilor în mediul digital”, realizat la cerere de către London School of Economics (LSE). Studiul a presupus o consultare restânsă cu actori relevanţi (pintre care şi EDRi), precum şi o analiză a literaturii de specialitate existentă şi a evoluţiilor pieţei. Acest studiu se înscrie în seria preocupărilor instituţiilor UE în ceea ce priveşte identificarea unor modalităţi pentru realizarea unei pieţe unice eficiente, în special în mediul digital.

În studiu sunt identificaţi următorii factori care influenţează cererea şi oferta de “conţinut ilegal”:

  1. preţul;
  2. apariţia “prosumatorilor” (utilizatori care acţionează atât în calitate de producători cât şi de consumatori);
  3. schimbul de produse şi fişiere online între consumatori;
  4. stimulente economice consistente pentru furnizarea a ceea ce autorii studiului denumesc “conţinut ilegal”.
08
Sep
2011
Redacția ApTI

Opinia Grupului de lucru al UE pentru protecţia datelor asupra cadrului de auto-reglementare pentru publicitatea comportamentală online

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.17

Într-o scrisoare transmisă către IAB Europe şi European Advertising Standards Alliance (EASA), Grupul de lucru pentru protecţia datelor de la nivelul Uniunii Europene (Article 29 Data Protection Working Party) a formulat o serie de observaţii cu privire la cadrul de auto-reglementare pentru publicitatea comportamentală online adoptat de cele două organizaţii.

Grupul de lucru este de părere că încă există suspiciuni în ceea ce priveşte încălcarea legislaţiei europene de către companiile care au semnat codul de auto-reglementare, în cazurile de utilizarea de module cookie pentru urmărirea comportamentului online al utilizatorilor, în sopul furnizării de publicitate targetată.

Codul de auto-reglementare, adoptat în aprilie 2011 de către IAB Europe şi EASA (“Best Practice Recoomendation on Online Behavioral Advertising”) prevede afişarea, pe site-urile web ale companiilor, a unei atenţionări care să semnaleze utilizatorilor faptul că reclamele afişate au la bază urmărirea activităţii online a utilizatorului. Prin accesarea simbolului aferent respectivei atenţionări, utilizatorii vor putea să gestioneze preferinţele în materie de date sau să restricţioneze reclamele de acest gen.

Potrivit codului, operatorii trebuie să pună la dispoziţia utilizatorilor o metodă facilă de dezactivare a modulelor cookie, să-i informeze despre existenţa procedurilor de colectarea de date în scopul furnizării de publicitate targetată comportamental şi să le ofere informaţii cu privire la companiile către care sunt furnizate respectivele date colectate. Alte obligaţii includ publicarea de detalii privind modalitatea de colectare şi utilizarea a datelor, inclusiv în cazurile în care este vorba despre datele personale sau sensibile. 

06
Sep
2011
Redacția ApTI

Noutăţi în site

Dosar legislativ – Iniţiative legislative româneşti

Proiect de lege privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi a furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului

  • o nouă versiune a proiectului de lege publicată de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale;
  • tabel comparativ versiunea iniţială vs versiunea nouă;
  • comunicat de presă – Observaţii la proiectul de lege (ApTI, CIJ, ActiveWatch, ApadorCH).

Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea şi completarea normelor de aplicare a legislaţiei privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc

  • Guvernul adoptă Hotărârea nr.823/2011 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc;
  • evidenţierea prevederilor referitoare la blocarea site-urilor web.

Proiect de Lege privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare

  • raport favorabil cu amendamente al Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor (sunt menţinute prevederile referitoare la blocarea prin intermediul “furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice” a site-urilor web prin intermediul cărora se efectuează operaţiuni cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive).
03
Aug
2011
Bogdan Manolea

Proiectul legii pastrarii datelor de trafic nu respecta dreptul la viata privata

Ca urmare a noii propuneri a Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale de reglementarea a pastrarii datelor de trafic informational de catre operatorii de comunicatii electronice, patru organizatii non-guvenamentale (ApTI, APADOR-CH, Activewatch si CJI) participante si la dezbaterea publica organizata de catre MCSI la sfarsitul lui iulie 2011 constata ca problema fundamentala - respectarea dreptul la viata privata, asa cum a fost deja statuat de decizia Curtii Constitutionale 1258/2009 -   nu este rezolvata de catre prezentul proiect, astfel incat opinia noastra este ca prezentul proiect ar trebui declarat neconstituţional de catre Curtea Constitutionala a Romaniei.

Mai jos aveti opiniile detaliate ale organizatiilor cu privire la aspectele principale si detaliate referitoare la noul proiect propus.

02
Aug
2011
Bogdan Manolea

Sondaj cu privire la utilizarea Internetului si datele personale

ApTI este unul dintre membrii proiectului CONSENT , finantat de Uniunea Europeana (mai multe detalii) in care se cerceteaza atitudinea consumatorilor cu privire la serviciile on-line de tip UGC (continut generat de utilizatori) şi a modului în care practicile contractuale, comerciale, tehnice sau alţi factori afectează opţiunile şi atitudinile faţă de protecţia datelor personale în economia digitală.

Proiectul CONSENT a lansat un sondaj online (10-15 minute)  la nivelul intregii Europe pentru a afla opinia consumatorilor cu privire la aspectele mai sus mentionate. Va invitam sa partcipati la acest sondaj (disponibil inclusiv in limba romana) pentru a putea influenta politicileeuropene cu privire la retele sociale si site-uri de tip UGC.  

sondaj consent

 

28
Iul
2011
Redacția ApTI

Acordurile voluntare privind blocarea pe Internet reprezintă o ingerinţă în drepturile omului

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.15

În luna iunie a acestui an, profesorul Yaman Akdeniz (de la Universitatea Istanbul Bilgi, Turcia) a pregătit un Raport privind libertatea de exprimare pe Internet pentru Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Raportul conţine o analiză asupra prevederilor legale şi practicilor referitoare la libertatea de exprimare, libera circulaţie a informaţiei şi pluralismul media pe Internet, existente în statele OSCE participante.

Studiul relevă faptul că măsurile de blocare impuse în statele din regiunea OSCE nu sunt întotdeauna prevăzute prin lege, iar aplicarea lor nu se face cu respectarea principiilor aferente procedurilor legale standard. Astfel, deciziile de blocare nu sunt neapărat luate de către organe judiciare, ci de către autorităţi administrative sau linii telefonice de urgenţă  ("hotline") operate de către sectorul privat, care decid ce conţinut, site web sau platformă trebuie blocat(ă). În multe cazuri, astfel de proceduri “voluntare” de blocare sunt lipsite de transparenţă şi răspundere. În plus, procedurile de contestare a unor astfel de decizii fie nu există, fie, dacă există, sunt adesea ineficiente. În acest context, trebuie pusă sub semnul întrebării compatibilitatea dintre măsurile de blocare şi dreptul fundamental la libertate de exprimare.

În absenţa unei baze legale pentru blocarea accesului la conţinut online, compatibilitatea acordurilor şi sistemelor “voluntare” de blocare cu angajamentele asumate de către statele membre în cadrul OSCE, cu articolul 19 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi cu articolul 10 al Convenţiei Europene privind Drepturile Omului este problematică. De asemenea, astfel de “ingerinţe voluntare” pot fi contradictorii cu prevederile  Documentului Final adoptat în cadrul întâlnirii de la Moscova a Conferinţei asupra Dimensiunii Umane a OSCE.

Pagini

Subscribe to Asociația pentru Tehnologie și Internet RSS