În România, protecția dreptului de autor și a drepturilor conexe este reglementată prin Legea nr.8/1996, care a suferit, de-a lungul timpului, numeroase modificări și completări., impuse, de cele mai multe ori, de rațiuni legate de necesitatea asigurării conformității cu reglementările europene în domeniu.

Continuând seria acestor amendări sucessive, o nouă propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.8/1196 a fost depusă în Parlament, fiind înregistrată spre dezbatere la Senat în data de 15 februarie 2012 (cu nr.B44/2012).

Propunerea legislativă (care nu a intrat încă în procedură de dezbatere parlamentară, fiind transmisă Guvernului pentru un punct de vedere) preia o foarte mare parte din prevederile unui proiect de lege similar propus în anul 2010 de către Ministerul Culturii și Patrimoniului Național (dar se pare abandonat între timp) și vizează o serie de aspecte precum (dupa cum sunt mentionate in adresa initiatorului):

• comunicarea publică, în scop ambiental, a operelor muzicale: se propune ca faptele de comunicare publică în scop ambiental a operelor muzicale, fără autorizare, să fie considerate contravenții, și nu infracțiuni, așa cum este cazul în prezent);
• copia privată - remunerațiile compensatorii care trebuie plătite pentru aparatele prin intermediul cărora se pot realiza copii: se propune extinderea obligației de plată a acestor remunerații pentru aparatele care permit realizare de copii și nu doar pentru aparatele concepute pentru realizarea de copii, așa cum prevede legislația în vigoare;
• operele orfane: se propune crearea unui registru național al operelor orfane;
• înlocuirea sintagmei “în scop comercial “cu sintagma “la scară comercială” și definirea acesteia din urmă ca fiind “activitatea întreprinsă în scopul obținerii unui avantaj economic sau comercial, direct sau indirect, ceea ce exclude în mod normal activitatea consumatorilor finali care acționează cu bună credință”.

Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) a lansat o inițiativă menită să evidenţieze modul în care parlamentarii români îşi exprimă votul cu privire la iniţiativele legislative cu efect asupra drepturilor civile digitale (libertate de exprimare, dreptul la viaţă privată în era digitală, open copyright).

ApTI a lansat astăzi o listă de discuții dedicată informării tuturor celor interesați despre diversele activități ale asociației. Dacă vreți să fiți la curent cu acțiunile ApTI și să participați la discuții pe marginea acestor acțiuni, vă invităm să vă abonați la această listă, completând formularul disponibil aici.

În spiritul transparenței, arhiva discuțiilor de pe această listă va fi publică.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.3

În cadrul unei întâlniri a șefilor de cabinet de la nivelul Comisiei Europene care a avut loc luni, 13 februarie, reprezentatul comisarului De Gucht a anunțat că este luată în considerare posibilitatea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu ACTA. 

Conform minutelor întâlnirii, obținute de către EDRi, șeful de cabinet a vorbit despre “puternica mobilizare” a “anumitor ONG-uri și grupări active pe Internet” împotriva Acordului și a afirmat că este luată în considerare posibilitatea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu ACTA. Este important de menționat faptul că s-ar avea în vedere doar verificarea compatibilității între ACTA și legislația primară  a UE. În funcție de modul în care este elaborată, o astfel de sesizare riscă să fie destul de vagă și este posibil să nu conducă la un răspuns cuprinzător. Însă orice răspuns favorabil din partea Curții ar fi cel mai probabil folosit ca argument pentru ratificarea ACTA, cu motivația că decizia Curții “demonstrează” că nu există nicio problemă.

Şeful de cabinet a adăugat că este necesară o perioadă de reflecție asupra modului în care Uniunea Europeană ar trebui să se poziționeze cu privire la această chestiune  și că trebuie depuse eforturi pentru a depăși argumentul potrivit căruia creșterea economiei digitale este posibilă numai în contextul unei protecții adecvate a proprietății intelectuale. Secretarul General al Comisiei a precizat, la finalul discuțiilor, că executivul european va reveni asupra dosarului în timp util, după o “perioadă de reflecție aprofundată”.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.3

Comisia Europeană a publicat recent o “foaie de parcurs” cu privire la revizuirea Directivei privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală (Directiva 2004/48/CE). A devenit deja o tradiție felul în care Comisia tratează în mod unitar diferite categorii de încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală, de la periculoasele medicamente contrafăcute  până la descărcările ilegale de fișiere, și încearcă să găsească o soluție “universal aplicabilă”. În plus, raportul din 2010 privind implementare  Directivei arată cum a scăzut credibilitatea și presupusa legitimitate a dreptului de autor în mediul digital.

Confruntându-se cu eșecul indiscutabil (de unde și solicitările de revizuire) al cadrului de reglementare “universal aplicabil” și cu nevoia aparent evidentă de a reforma legislaţia privind dreptul de autor, abordarea aleasă de către Comisie vizează o aplicare și mai puternică a acestei legislaţii și o implicare și mai mare a sectorului privat în aplicarea prevederilor legale. O declarație vagă referitoare la luarea în considerare a introducerii unor “măsuri menite să promoveze oferte legale” apare în documentul Comisiei, fără a fi însă detaliată.

Interesant este că “foaia de parcurs”  explică necesitatea clarificării actualei definiții a termenului “scară comercială” din Directivă, pentru a se asigura faptul că nu sunt vizați consumatorii individuali. Acest lucru este destul de important, având în vedere că definiția termenului, aşa cum apare în Directivă, este cu mult mai restrânsă decât cea din ACTA. Apare astfel o întrebare fundamentală: cum poate Uniunea Europeană să fie atât de sigură că definiția din ACTA a termenului “scară comercială” nu va conduce la măsuri disproporționate de incriminare a utilizatorilor finali, din moment ce consideră că o definiție mai exactă decât cea din ACTA riscă să conducă la măsuri disproporționate împotriva cetățenilor, în contextul dreptului civil?

SABAM (Société Belge des Auteurs, Compositeurs et Editeurs), societatea belgiană care colectează remunerațiile cuvenite autorilor de opere muzicale, este din nou în centrul atenției. La câteva luni de la cazul Scarlet/Sabam, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțato nouă decizie referitoare la legalitatea sistemelor de filtrare pe Internet, de data aceasta cu privire la filtrarea conținutului găzduit la nivelul serviciilor web.

 Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis astăzi că un furnizor de servicii de găzduire nu poate fi constrâns să instituie un sistem de filtrare general, care să-i vizeze pe toți utilizatorii săi, pentru a preveni utilizarea ilicită a operelor muzicale și audiovizuale, întrucât instanța națională care ar impune o asemenea obligaţie nu ar respecta cerința de a asigura un just echilibru între dreptul de proprietate intelectuală, pe de o parte, și libertatea de a desfășura o activitate comercială, dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de a primi și de a transmite informații, pe de altă parte.

SABAM a acționat în instanță rețeaua socială Netlog, solicitând ca aceasta, în calitate de furnizor de servicii de găzduire, să fie considerată responsabilă pentru încălcările  de drept de autor comise de către membrii săi belgieni (în jur de două milioane de utilizatori) pe site-ul său, dacă nu implementează măsuri de filtrare și de eliminare de conținut la nivelul serviciilor furnizate.

SABAM a dorit ca furnizorul de servicii de găzduire să filtreze și să blocheze conținutul potențial ilegal găzduit la nivelul serviciilor sale. O rețea socială este un set de instrumente de comunicare online care permite crearea și schimbul de conținut generat de către utilizatori. Netlog este o platformă online care le permite membrilor săi să-și creeze propriile pagini web care să conțină un blog, imagini, liste de redare, fișiere video. .. fiind astfel considerată rețea socială și furnizor de servicii de găzduire. SABAM a solicitat Curții belgiene să impună plata unei amenzi de 1000 euro/zi în cazul nerespectării ordinului judecătoresc. O mare parte din conținutul generat de către utilizatori re-folosește materiale protejate de drepturi de autor pentru realizarea de noi creații, ceea ce face ca stabilirea caracterului legal să fie atât dificilă, cât și nepotrivită pentru sistemele de filtrare automată.

Text publicat pe Contributors.ro de Bogdan Manolea.

Pe o vreme cainoasa cu ninsoare si vant, citeva mii de cetateni ai Romaniei au iesit simbata, 11 Februarie 2012 in strada pentru a protesta. Nu pentru salarii, pensii sau orice alt fel de avantaje financiare, ci pentru niste chestiuni legate de Internet, un tratat international (ACTA) si drepturile lor. Pentru cei ce nu au fost acolo, cred ca merita punctate citeva aspecte pozitive si negative ale protestului, din punctul de vedere (evident subiectiv) al unuia care a fost acolo vreo citeva ore. Ce merita remarcat: