date biometrice

Paşapoartele biometrice în atenţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

  • Posted on: 11 October 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.19

Tribunalul Administrativ din Olanda s-a adresat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), întrebând dacă Regulamentul UE prin care statele membre sunt obligate să stocheze amprente digitale în paşapoarte şi documente de călătorie încalcă dreptul la viaţă privată.

Decizia sesizării CJUE a venit în urma înregistrării a patru cazuri în care cetăţenilor olandezi li s-a refuzat emiterea de paşapoarte din cauza faptului că nu au fost de acord să li de preia amprente. Olanda a introdus încă din anul 2009 obligaţia stocării de amprente digitale în paşapoarte şi cărti de identitate. Amprentele erau iniţial stocate şi într-o bază de date, pentru a putea fi utilizate în acţiuni de investigare, însă această practică a fost recentă suspendată. Curtea olandeză a sesizat CJUE cu privire la aceste cazuri, întrebând, printre altele, dacă ar trebui să se garanteze faptul că amprentele nu sunt folosite pentru altele scopuri decât cele legate de emiterea unui paşaport sau act de identitate.

Respectivele cazuri sunt în momentul de faţă suspendate, în aşteptarea deciziei CJUE. Curtea olandeză a ridicat, de asemenea, întrebări referitoare la cardurile de identitate biometrice şi extinderea funcţionalităţilor acestora.

Răspunsul Consiliului Europei la petiţia referitoare la utilizarea de date biometrice de către guverne

  • Posted on: 19 May 2011
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.10

În data de 31 martie, o petiţie a unor organizaţii ale societăţii civile (printre care şi ApTI) a fost transmisă Consiliului Europei, solicitându-se efectuarea, în baza art.52 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, a unei analize asupra colectării şi stocării de date biometrice de către guverne. Din răspunsul  secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland (transmis în data de 29 aprilie), reiese că refuză să demareze o astfel de investigaţie.

Deşi accentuează necesitatea unor măşuri concrete care să contribuie la consolidarea şi modernizarea actualului cadru legislativ din domeniul protecţiei datelor, secretarul general nu îşi motivează refuzul faţă de solicitarea de analizare a legalităţii practicilor naţionale în materie de colectare şi stocare de date biometrice. Face, în schimb, referire la alte organisme ale Consiliului Europei (Adunarea Parlamentară, Comisarul pentru Drepturile Omului şi Comitetul Consultativ asupra Convenţiei 108) care ar avea responsabilităţi în acest sens.