Reclama politică în social media - între profilare, GDPR și efecte ascunse

  • Posted on: 21 September 2020
  • By: Cezara Panait

Subiectul respectării datelor personale și a vieții private în rețelele social media a devenit intens dezbătut în ultimii ani, fiind resimțită o mai mare conștientizare publică din partea utilizatorilor platformelor sociale cu privire la folosirea inadecvată a datelor acestora prin observarea comportamentului utilizatorului și crearea de conținut personalizat, prin reclame și anunțuri, dar și prin colectarea datelor care sunt în multe cazuri distribuite cu alte terțe părți. 

După incidentul Cambridge Analytica, au existat încercări de limitare a distribuirii de conținut politic personalizat către utilizatori, și s-a dorit o mai mare transparență a practicilor platformelor privind colectarea și distribuirea informațiilor, însă aceste aspecte sunt încă departe de a fi soluționate. 

Dincolo de reclame - în rețelele sociale algoritmii pot avea, printre altele, două funcții - legate de afișarea conținutului (content display), dar și de moderarea conținutului (content moderation). Practic, pe baza datelor pe care le au despre utilizatori, algoritmii pot determina conținutul pe care utilizatorul ajunge să îl vadă, și poate conduce astfel la o manipulare a opiniei publice, printr-o influențare a modului în care consumăm informația, inclusiv în ceea ce privește sfera politică. 

Dar pluralismul dezbaterii politice poate fi negativ influențat fie prin personalizarea mesajelor, reclamelor și a articolelor care ajung la utilizatori, toate susținând aceeași ideologie politică, fie prin minimizarea accesului la informații din latura opusă a scenei politice. Utilizatorul se poate regăsi într-o arie determinată de algoritmi (filter bubble), prin care polarizarea politică și ideologică este distorsionată și nu întotdeauna reală. 

Chiar în luna septembrie 2020 Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (European Data Protection Board - EDPB) a lansat Ghidul nr. 8/2020 privind evidențierea utilizatorilor în mediile sociale (“Guidelines 8/2020 on the targeting of social media user)”, care are drept scop oferirea unor exemple practice pentru actorii relevanți, încercând să conducă la o clarificare a responsabilităților platformelor sociale și a utilizatorilor profilați, despre care s-a mai vorbit.  Nu este un text final, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor acceptă comentarii asupra Ghidului nr. 8/2020 privind evidențierea utilizatorilor în mediile sociale, până la data de 19 octombrie 2020.  

Legat de prelucrarea datelor personale în context electoral, sunt două exemple menționate în ghid, care merită prezentate: 

La exemplul 9 avem ipoteza unui partid politic care dorește să obțină voturile persoanelor în vârstă, din mediul rural, care merg frecvent la biserică și nu au părăsit țara în ultimii doi ani - și care ar reprezenta publicul ținta pentru reclama pe rețeaua socială.

În acest caz, nu doar ca atât partidul, cât și rețeaua socială sunt considerați operatori asociați - pentru stabilirea profilului dorit și diseminarea anunțurilor personalizate către utilizatorii aceștia, dar ambii operatori ar trebui să facă o analiză de impact asupra protecției datelor personale (DPIA, cf. art. 35 GDPR), înainte de a folosi o astfel de profilare în reclamă. 

Un alt doilea exemplu menționează ipoteza în care o rețea socială utilizează informație agregată despre un utilizator care face publice datele personale privind vârsta, interesele și adresa, dar le combină cu celelalte informații la care are acces - spre exemplu, paginile pe care le-a vizitat și aprecierile sale în social media. Astfel, rețeaua socială poate face conexiunile necesare pentru a decide că un utilizator are convingeri politice liberale, care va fi încadrat în această categorie și va primi anunțuri politice personalizate. 

În această privință, cele de mai sus sunt considerate date din categorii speciale (conform articolului 9 din GDPR) indiferent dacă utilizatorul este cu adevărat liberal, sau dacă este denumit ca susținător sau interesat de o anumită ideologie politică, atât timp cât pentru rețeaua socială acesta a fost deja plasat într-o categorie unde va fi ținta unor reclame politice personalizate. Și în acest cazul ar putea fi necesara o DPIA.

Avem o vagă impresie că niciunul dintre partidele românești nu a făcut o astfel de analiză DPIA, deși cu toate fac reclamă pe Facebook, conform arhivei publice de reclame politice. 

La nivel general, Ghidul menționează că folosirea datelor cu caracter personal în social media depășește nivelul așteptărilor rezonabile ale utilizatorilor cu privire la informațiile pe care ar fi dispuși să le ofere, în special atunci când datele sunt folosite agregat cu cele obținute de la terțe părți. Astfel, profilarea împiedică exercitarea unui control real al utilizatorilor asupra propriilor date personale, și de asemenea lipsa de transparență privind implicarea și responsabilitatea operatorilor de date este foarte problematică. 


Modul în care datele personale sunt folosite în scopuri politice în România e încă destul de puțin cercetat. Și din acest motiv, pentru a lua pulsul societății românești și expunerea la anunțuri politice, am lansat un scurt chestionar pentru a afla opinia oamenilor cu privire la reclamele politice văzute în ultima lună. Ne ajută dacă-l completați!

 Foto: "data privacy" by stockcatalog is licensed with CC BY 2.0. To view a copy of this license, visit https://creativecommons.org/licenses/by/2.0/  

Ce părere ai?

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.