CEDO: Un portal de știri, responsabil pentru comentarii ofensatoare publicate de cititori

Articol preluat din Newsletter-ul 11.20

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, în 10 octombrie 2013, în cazul Delfi AS vs. Estonia, că un portal de știri online este responsabil pentru comentariile ofensatoare postate de către cititori cu privire la articolele publicate.

Curtea a considerat că decizia instanțelor estoniene cu privire la responsabilitatea portalului de știri a reprezentat o restricționare justificată și proporțională a dreptului la liberă exprimare, în special întrucât: comentariile erau puternic ofensatoare; portalul nu a reușit să prevină publicarea lor, a profitat de existența lor și le-a permis autorilor să rămână anonimi; amenda impusă de instanțele estoniene nu a fost excesivă.

Deși portalul a susținut că Directiva europeană privind comerțul electronic, așa cum aceasta a fost transpusă în legislația estoniană, exclude responsabilitatea portalului în acest caz, Curtea a considerat că este de competența instanțelor naționale să soluționeze cazurile legate de interpretarea legislației interne, astfel că nu a abordat acest caz din perspectiva legislației europene.

Decizia CEDO a fost intens dezbătută de către susținători ai libertății de exprimare, care au criticat eșecul „ de a înțelege rolul intermediarilor Internet ca facilitatori ai exercitării dreptului la liberă exprimare”.

Article 19, organizație membră a EDRi, a subliniat faptul că decizia reprezintă „un precedent îngrijorător pentru libertatea de exprimare, din mai multe puncte de vedere. Decizia arată o îngrijorătoare lipsă de înțelegere a chestiunilor referitoare la responsabilitatea intermediarilor și la modul în care Internetul funcționează.”

Curtea nu a reușit să aprecieze în mod corect scopul prevederilor Directivei privind comerțul electronic referitoare la responsabilitatea furnizorilor de servicii de găzduire și a considerat că portalul de știri trebuia să împiedice publicarea de comentarii defăimătoare și ilegale. Dar acest lucru este în contradicție cu art.15 al Directivei, care le interzice statelor membre să impună obligații de monitorizare în sarcina furnizorilor de servicii ale societății informaționale, inclusiv în ceea ce privește căutarea activă de „fapte sau circumstanțe care indică activități ilegale”.

În același timp, Curtea a ignorat standardele internaționale relevante în acest domeniu, dezvoltate de către Raportorul Special al ONU pentru Libertatea de Exprimare în raportul său tematic privind Internetul, unde se recomandă în mod clar că „măsurile de cenzură nu trebuie să fie niciodată delegate entităților private și nicio persoană nu trebuie să fie responsabilă pentru conținut Internet pe care nu l-a creat ea însăși.”

Decizia nu este însă finală. Timp de trei luni, oricare dintre părți poate solicita ca acest caz să fie analizat de Marea Cameră a Curții. Dacă este înaintată o astfel de cerere, un grup de cinci judecători va decide dacă acest caz merită să fie reanalizat. În această situație, Marea Cameră va analiza cazul și va lua o decizie finală. Dacă reanalizarea cazului este refuzată, actuala decizie va deveni finală.

Informații suplimentare

• European Court strikes serious blow to free speech online (14.10.2013)
• European ruling spells trouble for online comment (11.10.2013)

Licenţă: Creative Commons Atribuire 3.0