Pe Internet, unele aplicații sunt mai egale decât altele

  • Posted on: 10 May 2019
  • By: Valentina Pavel

Pe Internet, nimeni nu știe cine ești. E un slogan vechi, care și-a pierdut din farmec într-o perioadă în care nici măcar nu știm ce informații există online, despre noi, și cine are acces la ele. Ce știm, și ceea ce este protejat de Articolul 3 din Regulamentul privind Net Neutrality, este faptul că accesul online este deschis oricui și neutru. Nici o aplicație online nu are prioritate când vine vorba de acces. Ar trebui să fie la fel de ușor să frunzărim Wikipedia, cât și Facebook.

Totuși, este extrem de tentant ca unele aplicații să devină mai egale decât altele.

Pe data de 30 aprilie 2019, Comisia Europeană a publicat un raport privind implementarea reglementărilor neutralității pe Internet în țările Uniunii Europene. În aceeași zi, EDRi (European Digital Rights) a răspuns cu o scrisoare deschisă, susținută și de ApTI și Code4Romania.

Raportul pierde ocazia de a face o analiză detaliată a situației și ignoră să menționeze cât de mult accesul liber și neutru la Internet s-a deteriorat în ultimii ani. Astfel, punem sub semnul întrebării imparțialitatea raportului. Comisia Europeană se bazează pe un set de date obținut de la Bird & Bird și Ecorys. Aceste firme reprezintă interesele unor companii mari de telecom în țări din spațiul european, precum Norvegia. Conflictul de interese pune sub semnul întrebării setul de date pe baza căruia a fost scris acest raport.

De ce ne doare?

1. Practica prețurilor preferențiale. Statele-membre ale Uniunii Europene, cu doar două excepții, oferă acces la anumite aplicații online la un preț mai scăzut decât accesul către restul materialelor online. Un studiu al epicenter.works, o organizație-membră EDRi, a găsit 186 de instanțe ale acestor practici. Dintre primele 20 de aplicații care beneficiază de acest tratament, doar 3 sunt companii din cadrul Uniunii Europene, iar alte 15 sunt din Statele Unite ale Americii.

2. Lipsa de sancțiuni. Raportul nu zice nimic despre lipsa măsurilor care să penalizeze dacă se încalcă neutralitatea Internetului. O serie lungă de țări nu au implementat Articolul 6 din Regulament: BG, CY, DE, DK, EE, ES, FI, GR, HR, IE, IT, LU, LV, NO, PT, SE, SI.

3. Decizii naționale contradictorii. Țările membre adoptă practici dăunătoare, de exemplu practici abuzive de gestionare a congestiei traficului pe rețea și de blocare de porturi, împiedicând astfel abilitatea oamenilor de a-și construi propriile servere de mail, sau alte servicii online.

4. Lipsa de transparență. Unele state membre nu publică rapoarte anuale, așa cum sunt obligate, iar informații despre viteza Internetului și eforturile de a îmbunătății infrastructura sunt disponibile doar în 8 state.

Împreună cu EDRi, cerem o analiză amănunțită a implementării Regulamentului Net Neutrality, dincolo de raportul curent publicat de Comisia Europeană. Problemele ridicate în scrisoarea trimisă sunt diferența între un Internet liber, accesibil și distopia unui Internet preferențial, care limitează libertatea utilizatorilor.

Cum stă România la Net Neutrality?

Din păcate, în România unele servicii sunt într-adevăr mai egale decât altele. Nu demult semnalam ANCOM practici de zero rating, un tratament preferențial ce presupune ca traficul pentru anumite servicii sau aplicații să nu fie contorizat. Acele promoții de "nelimitat social & chat video, email" înseamnă că operatorul dă prioritate acelor aplicații, iar pe altele el lasă mai la coadă (sau nu le mai poți folosi deloc dacă epuizezi traficul), în loc ca toate să curgă egal. Nu am primit răspuns din partea ANCOM, iar între timp situația se înrăutățește și mai mult cu o nouă lege care blochează dezvoltarea Internetului.

Pentru mai mult context și link-uri utile pe net neutrality, vezi aici.

 

Articol de Alexandra Ștefănescu și Valentina Pavel

 

 

Ce părere ai?

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.