“Felicitări” și bun venit, cenzura digitală! Parlamentul European a adoptat directiva copyright cu celebrul Articol 13

  • Posted on: 27 March 2019
  • By: Cezara Panait

De mai bine de doi ani, ne citiți la Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), dezbătând reforma copyright, asumându-ne poziția de respingere a propunerilor care nu respectă scopul asumat și care riscă să pună în pericol libertatea de exprimare și viața privată.

 

Cu toate acestea, în ciuda tuturor eforturilor profesioniștilor din domeniu, a recomandărilor instituțiilor independente de cercetare, a mediului academic, a drepturilor și intereselor utilizatorilor de Internet, propunerea de directivă pentru așa-zisă "reforma copyright" a fost adoptată în data de 26 martie 2019.

 

Directiva conține și cele mai controversate articole, respectiv 13, privind filtrele de conținut și 11, privind noile drepturi pentru editorii de presă.

 

348 de europarlamentari au votat în favoarea propunerii finale, 274 împotrivă, iar 36 s-au abținut.

 

Cel mai contestat moment al votului a fost acela al întrebării dacă se dorește deschiderea textului pentru amendamente (unde ar fi putut să fie eliminate sau modificate articolele 11 și 13, iar apoi restul directivei să fie votat ca atare, fără aceste propuneri controversate). Inițial, rezultatul a fost la o diferență de 5 voturi, în care 317 europarlamentari ar fi votat împotriva deliberării pe amendamente, iar 312 au votat “pentru”. Astăzi aflăm că unii eurodeputați au greșit votul, și în realitate ar fi existat o majoritate pentru a deschide votul pentru articolele 11 și 13. Chiar și în acest caz, nu vom ști care ar fi fost rezultatul final al votului, iar votul pe propunerea de directivă în integralitate a rămas neschimbat. Ne este greu totuși să nu ne punem semne de întrebare dacă a fost o simplă greșeală, sau mai degrabă o lipsă de asumare a acțiunilor europarlamentarilor.

Am făcut eforturi pentru a convinge europarlamentarii

Cu o săptămână înainte de votul final, ne aflam la Bruxelles în cadrul demersului Copyright Action Week, unde am stat de vorbă cu europarlamentarii români. Într-adevăr, în astfel de negocieri, activiștii pentru drepturile omului nu se află pe picior de egalitate cu lobby-ul realizat de marile industrii. Le-am explicat cât de periculoasă va fi implementarea articolului 13 în practică și le-am transmis consecințele adoptării acestuia. Practic, se va seta un precedent periculos pentru filtrele pe Internet și pentru mecanisme automate de cenzură în mediul digital în UE. Creatorii independenți vor avea de suferit, iar giganții din industria copyright, dar și tech vor fi probabil cei care vor avea cel mai mult de câștigat.

 

De asemenea, răspunderea juridică pentru încălcări ale drepturilor de autor se modifică: de la utilizatorul care era responsabil înainte, acum platforma va prelua această răspundere. În acest caz, singura modalitate de a nu suporta consecințele juridice este de a implementa filtre de conținut. Deși încearcă să ofere mai multe garanții față de variantele de text anterioare, articolul 13 nu este nici acum într-o formă acceptabilă pentru drepturile fundamentale. Pentru o analiză detaliată a articolului 13 din propunerea finală, vă invităm să parcurgeți articolul de la Communia.

 

 

În mod evident, suntem dezamăgiți de rezultatele voturilor europarlamentarilor din România, care nu oferă garanții pentru drepturile și libertățile cetățenilor așa cum ne-am dori. Dacă în septembrie vă prezentam cum au votat articolul 13, acum vă arătăm și cum și-au schimbat în mod negativ opinia unii dintre aceștia, alegând să susțină filtrele de upload și directiva în întregime.

 

Pentru opțiunea votului pe amendamente (deci pentru a dezbate pe fond directiva) au votat:

Weber (ALDE)

Macovei (ECR)

Stolojan (EPP)

Ungureanu (EPP)

Vălean (EPP)

Grapini (S&D)

Popa (S&D)

Tănăsescu (S&D)

Țapardel (S&D)

 

Împotriva opțiunii votului pe amendamente / menținerea Articolului 13 în textul final:

Buda (EPP)

Bușoi (EPP)

Mănescu (EPP)

Marinescu (EPP)

Moisă (EPP)

Mureșan (EPP)

Preda (EPP)

Sogor (EPP)

Turcanu (EPP)

Bostinaru (S&D)

Draghici (S&D)

Sarbu (S&D)

 

Abțineri:

Diaconu (ALDE)

 

Restul au fost absenți de la vot. Rezultă că 9 europarlamentari români au susținut posibilitatea de a deschide textul pentru noi amendamente - unde ar fi existat opțiunea de a elimina articolele 11 și 13 și de a adopta propunerea de directivă fără acestea, iar 12 europarlamentari au votat pentru menținerea textului inițial intact.

 

Următorul vot arată opțiunile europarlamentarilor români asupra textului final al directivei, care conține articolele 11 și 13. Singura variantă oportună în acest context ar fi fost respingerea textului, ca mai apoi propunerea să se întoarcă în parcursul legislativ și să existe noi oportunități de modificare a articolelor problematice, inclusiv eliminarea totală a acestora. Însă rezultatul a fost acela de a adopta această formă de directivă, cu majoritatea de 348 pentru, 274 împotrivă și 36 de abțineri.

 

Pentru propunerea de reformă în integralitate (inclusiv conținând Articolul 13):

Diaconu (ALDE)

Mănescu (EPP)

Moisă (EPP)

Preda (EPP)

Boștinaru (S&D)

Drăghici (S&D)

Grapini (S&D)

Popa (S&D)

Sârbu (S&D)

Sogor (EPP)

 

Împotriva propunerii de reformă în integralitate (conținând Articolul 13):

Weber (ALDE)

Macovei (ECR)

Ungureanu (EPP)

Vălean (EPP)

Tănăsescu (S&D)

Țapardel (S&D)

 

Abțineri:

Buda

Bușoi

Marinescu

Mureșan

Stolojan

Țurcanu

 

Așadar, există mai mulți europarlamentari care au rămas consecvenți în opoziția față de Articolul 13, cum ar fi Weber (ALDE), Macovei (ECR), Ungureanu (EPP), Vălean (EPP) sau Tănăsescu (S&D). Aceștia au susținut deschiderea textului pentru amendamente, iar atunci când opțiunea a fost respinsă, au votat împotriva reformei în integralitate.

 

Semnale contradictorii vin din partea altor deputați, respectiv Buda, Bușoi, Marinescu și Țurcanu, care au votat împotriva deschiderii textului către amendamente, iar în cadrul votului pe propunerea în întregime, aceștia s-au abținut.

 

De altfel, a existat și o campanie în care europarlamentarii își asumau faptul că vor vota împotriva articolului 13, pentru că și cetățenii europeni au declarat că îi vor vota la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019 pe deputații care au ales să le reprezinte interesele. Din partea României, Norica Nicolai semnase campania Pledge, însă nu a fost prezentă la vot.

 

Pentru o reprezentare vizuală a votului europarlamentarilor din toate statele membre pentru propunerea de directivă:

Ce ne rezervă viitorul

În acest moment, avem de fapt o reglementare părtinitoare care oferă avantaje unui sector din industrie, în detrimentul intereselor cetățenilor europeni. Dar va dura cel puțin 2 ani până se va implementa și în România.

 

Să nu uităm însă că aceasta este doar una dintre metodele de reglementare neoportune pe care UE le promovează în această perioadă. Mari semne de întrebare și îngrijorări ridică și propunerea Comisiei Europene de a reglementa conținutul ilegal online, care ar presupune la rândul său introducerea filtrelor de conținut. Noi am răspuns consultării publice a Comisiei, pentru a preveni momentul în care vom fi nevoiți să contracarăm acțiunile de reglementare care îngrădesc libertatea de exprimare. De asemenea, există aspecte sensibile privind filtrele de conținut și în cadrul Directivei privind combaterea terorismului, parțial implementată la nivel național.

 

De aceea, având în vedere că votul pentru reforma copyright a fost pozitiv, singurele modalități prin care ne mai putem implica este la nivel național, în momentul în care se va realiza transpunerea directivei, în următorii ani. Atunci, trebuie să ne gândim cum anume am putea găsi anumite prerogative naționale care să facă filtrele de conținut să nu contravină limitărilor și excepțiilor de la drepturile de autor și să susțină efectiv libertatea de exprimare.

 

Nu suntem însă optimiști - a vorbi despre drepturi și libertăți în fața autorităților române pare de multe ori un exercițiu de retorică în practică.

 

În paralel cu alte eforturi, există și voci care susțin inițierea unor demersuri înaintea Curții de Justiție a Uniunii Europene, care ar presupune ridicarea unor întrebări preliminare având în vedere ambiguitatea și instabilitatea juridică a implementării textului, dar și contradicția cu alte acte normative deja în vigoare la nivelul UE, spre exemplu Directiva E-commerce.

 

Pe de altă parte, implementarea va putea aduce un haos legislativ -  dacă un utilizator român folosește 20 de secunde muzică germană pe un YouTube din Irlanda, ce lege se va aplica? Dar o să mai conteze? O sa fie legea Youtube, în care funcția de procuror, judecător și executor se vor afla la o firmă. Ăsta da stat de drept!

Ce părere ai?

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.