Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.6 

În cadrul summit-ului SUA-UE din 28 noiembrie 2011, președintele Obama și președintii Van Rompuy și Barroso au anunțat că SUA și UE și-au luat angajamentul de a finaliza negocierile asupra unui acord SUA-UE privind protecția vieții private și a datelor cu caracter personal. În data de 19 martie 2012 a avut loc o conferință la nivel înalt cu privire la viața privată și protecția datelor cu caracter personal, care s-a ținut, simultan, la Washington și Bruxelles. Conferința, la care au participat reprezentanți la nivel înalt ai UE, a oferit informații importante referitoare la prioritățile celor două părți. Anterior conferinței, Viviane Reding, vice-președinte al Comisiei Europene și John Bryson, Secretar de stat pentru Comerț al SUA au emis o declarație comună UE-SUA privind protecția datelor, în cadrul căreia au afirmat că acesta este un moment definitoriu pentru politica în domeniul vieții private și protecției datelor cu caracter personal și pentru realizarea unei mai mari interoperabilități între sistemele celor două părți, cu asigurarea unui nivel înalt de protecție.

Conferința a fost organizată în contextul propunerilor legislative ale UE referitoare la reformarea și consolidarea dreptului fundamental la protecția datelor și unificarea legislațiilor europene în domeniu și al acțiunilor președintelui Obama în domeniul vieții private, inclusiv Codul drepturilor consumatorilor cu privire la protecția vieții private (Consumer Privacy Bill of Rights). Diverși actori din SUA sunt interesați de reforma UE în domeniul protecției datelor, în special în ceea ce privește propunerea pentru un cadru de reglementare comun și consistent la nivelul tuturor statelor membre.

Viviane Reding a declarat că în economia digitală de astăzi, scara la care se realizează schimbul de informații personale a crescut atât de mult încât a devenit un factor extrem de important pentru creșterea economică, astfel că protecția dreptului cetățenilor la viață privată este inevitabilă: încrederea în economia digitală este posibilă doar atunci când este asigurată o protecție solidă. Din acest motiv, protecția datelor este o prioritate politică pentru Comisia Europeană, pentru Parlamentul European și pentru cele 27 de state membre ale UE. Comisarul a punctat următoarele chestiuni:

1. Principile protecției datelor sunt la fel de valide astăzi cum  erau și în 1995, iar UE trebuie să reafirme importanța acestui drept fundamental.

2. Inovațiile tehnologice au făcut ca regulile privind protecția datelor să devină un factor esențial pentru piața noastră digitală unică, întrucât, pentru a putea crește, economia europeană are nevoie de încredere: lipsa încrederii decurajează cetățenii de la efectuarea de cumpărături online și furnizarea de informații personale online.

3. Companiile europene și americane se așteaptă ca noua legislație europeană privind protecția datelor să ofere un cadru comun, indiferent de locul în care compania își desfășoară activitatea, la nivelul celor 27 de state membre; se urmărește crearea unei reguli unice pentru Europa și garantarea faptului că reglementarea privind protecția datelor cu caracter personal este valabilă pentru toate statele membre; aceasta este singura modalitate prin care UE poate deveni un loc mai atractiv pentru afaceri.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.6

Săptămână aceasta, Comisia pentru comerț internațional a Parlamentului European (INTA) a votat împotriva transmiterii ACTA la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), de către Parlament. Această decizie are implicații care depășesc chestiunea ACTA și care vor avea efecte de lungă durată asupra poziției instituționale a Parlamentului European.

Funcționarea procesului decizional al UE se bazează pe un echilibru între cele trei instituții principale – Comisia, Parlamentul și Consiliul (acesta reprezentând statele membre). Parlamentul European este singura instituție ai cărei membri sunt aleși în mod direct. De aceea este foarte important ca Parlamentul să fie robust și independent. Cu cât Parlamentul este mai lipsit de putere în cadrul acestui triunghi instituțional, cu atât mai mică este influența pe care cetățenii o pot avea în cadrul procesului de pregătire a legislației care îi afectează pe toți.

Au existat dosare controversate în care Comisia Europeană și/sau statele membre au încercat să submineze poziția Parlamentului European, să exploatâeze în acest scop puncte slabe instituționale sau personale și să îndrepte controlul democratic exercitat de către Parlament într-o anumită direcție. În locul unei analize a unei propuneri legislative în funcție de meritele sale, poziția Parlamentului este influențată adesea de ambițiile de carieră ale unor membri sau de  chestiuni ce țin de politicile interne ale statelor membre UE.

Acest lucru s-a întâmplat și în cazul Directivei privind reținerea datelor, unde președinția britanică a Consiliului a forțat practic Parlamentul să se supună. Dacă s-ar fi aplicat mecanismul de control al Parlamentului, Directiva ar fi fost respinsă. Însă, ca urmare a presiunilor exercitate de președinția britanică asupra întregului Parlament, de pe o parte, și a presiunilor exercitate de guvernul german asupra parlamentarilor germani, Directiva a fost aprobată. Faptul că Parlamentul a putut fi convins să-și schimbe poziția asupra unei chestiuni politice, ca urmare a presiunilor politice exercitate asupra sa, a afectat în mod negativ instituția, iar acest lucru este vizibil și astăzi.

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat, în 15 martie 2012, o Strategie privind guvernanța Internetului pentru perioada 2012-2015. (Pentru clarificare, Consiliului Europei este o organizație independentă de Uniunea Europeană, nefiind un organism al acesteia, și numără 47 de state membre.)

Strategia vine să completeze acțiunile Consiliului în sfera guvernanței Internetului (cum ar fi Convenția privind protecția datelor cu caracter personal,  Convenția privind criminalitatea informatică, declarațiile și recomandările referitoare la neutralitatea Internetului, libertatea de exprimare, etc), reiterând faptul că organizația promovează un Internet bazat pe valorile fundamentale ale democrației,  statului de drept și drepturilor omului. În acest scop, Consiliul își propune o serie de obiective de atins în perioada 2012-2015:

• protejarea integrității și caracterului universal și deschis ale Internetului;
• maximizarea drepturilor și libertăților utilizatorilor de Internet;
• promovarea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal;
• consolidarea statului de drept și cooperării eficiente împotriva criminalității informatice;
• maximizarea potențialului Internetului de a promova democrația și diversitatea culturală;
• protejarea copiilor și a tinerilor.

Aşa cum arătam în arătam în articolul anterior, ApTI a colectat datele de contact ale parlamentarilor români, inclusiv cele din social media, acestea fiind disponibile pe agenda.grep.ro

Pentru a simplifica puţin lucrurile, am alcătuit şi o listă care conţine conturile de Twitter ale parlamentarilor români prezenţi în această reţea (un total de 43 de parlamentari, dintre care unii sunt foarte activi, iar alţii mai puţin) : https://twitter.com/#!/ApTI_ro/parlamentari-romani/members.

Ieri seara ne-am adunat la o mică șușă autohtonă despre democrație electronică, date publice ale parlamentarilor și alte subiecte conexe.

Vivi a spart gheața de peste ocean printr-o prezentare a Hartiipolitice, a scopului ei cu trimiteri la democratia americana si idei de agregare a datelor publice despre ceea ce fac parlamentarii, pentru a avea sansa la viitoarele alegeri sa votezi cu capul, nu cu ...

ApTI, Societatea Academică din România și Organizația Română pentru Drepturile de Utilizator vă invită să participați marți, 27 martie 2012, între orele 10.00 – 13.00, la o dezbatere despre protecția drepturilor de proprietate intelectuală și reglementarea acesteia pe plan național, european și internațional.

Sub titlul “Impactul social al aplicării drepturilor de proprietate intelectuală: drepturile omului, inovația și creativitatea”, dezbaterea va aduce în discuție chestiuni referitoare la: ACTA, propunerile de modificare a Directivei UE privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală și propunerea legislativă de modificarea a Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

1.  Prezentarea celor mai importante prevederi ale propunerilor de modificare a legislaţiei româneşti şi internaţionale cu privire la drepturile de proprietate intelectuală. Tendinţe şi reacţii ale societăţii civile la cele mai noi propuneri de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală: ACTA - Constantin Vică (ORDU) şi Bogdan Manolea (ApTI)

2. Necesitatea unui cadru legislativ pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală versus încălcarea drepturilor omului (libertatea de exprimare şi libertatea creaţilor, protecţia datelor utilizatorilor de Internet, dreptul la viaţă privată  în special in contextul activităţii in mediul digital, ş.a.) - discuţie cu invitaţii moderată de Laurenţiu Colintineanu

3. Impactul introducerii unui cadru legal mai restrictiv pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală asupra inovaţiei, creativităţii şi competitivităţii în mediul digital în perspectiva Strategiei 2020 a Uniunii Europene - discuţie cu invitaţii moderată de Laurenţiu Colintineanu.

Îi invităm pe cei interesați de aceste subiecte să participe la dezbatere și să își confirme prezența la office@sar.org.ro, persoana de contact Doina Lazăr.

Dezbaterea va avea loc la Centrul InfoEuropa, Calea Victoriei nr.88, București.

Având în vedere obiectivul său de promovare și susținere a unei lumi digitale libere și deschise, ApTi a răspuns inițiativei lansate de către comunitatea virtuală Kosson și a semnat Înțelegerea Accesului Deschis - un document prin care se recunoaște importanța accesului deschis, prin orice mijloace, la resurse de informare electronice.

Înțelegerea subliniază faptul că accesul deschis înseamnă că utilizatorilor le este permis să citească, să descarce, să copieze, să distribuie, să tipărească, să caute sau să acceseze resurse, să le parcurgă pentru a le indexa, să le paseze ca date sau să le folosească în orice alt scop permis, fără bariere financiare, legale sau tehnice altele decât cele inseparabile de accesul în sine la aceste resurse.

Semnatarii acestei înțelegeri își propun ca obiective:

• creșterea nivelului de cunoaștere al părților implicate în modelele de publicare cu acces deschis;
• sprijinirea elaborării de politici pentru accesul deschis în domeniul cercetării, guvernamental și al patrimoniului cultural;
• responsabilizarea autorilor prin explicarea beneficiilor dintr-o mai bună gestionare a propriilor drepturi de autor;
• stabilirea unei infrastructuri la nivel național care să susțină și să faciliteze creșterea în număr a operelor cu acces la text integral, seturi de date și resurse agreate.

Documentul este disponibil spre semnare tuturor celor care susțin ideea de acces deschis la resursele de informare electronică: specialiști în domeniul informării, cercetători, instituții publice și private, studenți, publicul larg.