Cine, ce vede? Observații asupra sistemelor de recomandare ale rețelelor sociale în context electoral

În timpul unei părți din campania electorală pentru alegerile prezidențiale din România din mai 2025, am derulat o analiză cantitativă a modului cum conținutul politic în limba română a fost distribuit pe platformele principale de social media Facebook, Instagram și TikTok.

Scopul nostru a fost de a culege date despre cum este prioritizat, filtrat și propagat discursul politic de către algoritmii de recomandare ai platformelor și în ce măsură respectă acestea  legislația română în vigoare. 

Publicăm acest raport acum și vă invităm la un moment de reflecție asupra modului în care algoritmii de recomandare din social media constrâng și influențează dezbaterile politice și campaniile electorale, în mediul online.

Raportul evidențiază o serie de dinamici pe care le-am putut observa, din analiza cantitativă a datelor colectate:

1. Interesul exprimat pentru un anumit conținut de un utilizator pe platformele Facebook, Instagram și TikTok nu este un semnal puternic, pe care algoritmii de recomandare să-l urmeze. 

2. Algoritmii de recomandare de pe cele 3 platforme nu au respectat anumite aspecte ale legislației electorale din România. Acest lucru a fost cel mai evident în cazul perioadei de „liniște electorală”.

3. Mesajele polarizante au fost prioritizate de către algoritmii de recomandare. Platformele de social media nu oferă un spațiu echilibrat și echitabil pentru dezbateri electorale. 

4. Algoritmii de recomandare au propagat aproximativ în aceeași măsură mesaje politice provenite de la conturi personale și mesajele politice provenite de la conturile oficiale ale candidaților. Acest lucru s-a întâmplat deși conturile nou-create, care au colectat date pentru acest studiu, au urmărit exclusiv paginile oficiale ale candidaților la alegeri.

5. În cazul platformelor TikTok și Instagram, algoritmii de recomandare au livrat conținut politic unui cont marcat ca fiind al unei persoane minore, care nu a exprimat niciun interes în subiecte politice, legate de campania electorală și care nu ar fi putut vota. 

    Alături de acest raport cantitativ, ApTI publică un jurnal personal al uneia dintre voluntarele implicate în colectarea de date. Maria Angele și-a creat un cont pe aceste platforme de social media cu vârsta setată la 16 ani, pentru a colecta date despre cum se comportă algoritmii de recomandare atunci când propagă conținut în feed-ul unei persoane minore. Maria a văzut conținut politic în feed-urile sale, deși contul pe care l-a creat apărea ca fiind al unei persoane fără drept de vot, conform legislației României. 

    Jurnalul Mariei descrie experiența emoțională a unei persoane adulte, care consumă zilnic, pe parcursul unui interval de două săptămâni, conținut pe Facebook, Instagram și TikTok folosind un cont cu vârsta setată la 16 ani. Gândurile pe care le-a notat ne ajută să simțim și noi ce a simțit ea când a realizat cum sunt tratate persoanele minore de către algorimii de recomandare. Spoiler: nu sunt tratate așa cum ne-am imagina că ar trebui tratat un minor. 

În urma analizei cantitative pe care Asociația pentru Tehnologie și Internet a făcut-o, putem afirma faptul că modul în care algoritmii de recomandare filtrează și propagă conținut în feed-urile utilizatorilor, pe aceste platforme, polarizează discursul civic și nu oferă un spațiu echilibrat de dezbatere electorală. Aceiași algoritmi nu au ținut cont deloc de legislația românească nici cu privire la contul de minor, nici referitor la perioada de liniște electorală sau la identificarea mesajelor de publicitate politică marcată ca fiind conținut specific reglementat.

La finalul raportului, propunem o serie de recomandări de modificare a algoritmilor de recomandare care ar atenua riscurile sistemice în contextul alegerilor, așa cum sunt identificare de studiul ApTI :

• oferirea unui feed ordonat cronologic și lipsit de algoritmi de recomandare (populat doar de conținut provenit de la conturile urmărite) atât în aplicațiile de smartphone, cât și atunci când un utilizator navighează din browser, de pe calculator sau laptop – obligație conform articolului 38 din Regulamentul privind serviciile digitale (DSA);
• împuternicirea utilizatorilor să ia propriile decizii de curatoriere a feed-ului, permițându-le să creeze liste de conturi sau pagini prin intermediul cărora să consume un feed populat de conținut doar de la acest subset al conturilor;
• implementarea unor mecanisme puternice de filtrare a conținutului politic în feed-urile persoanelor minore, mai ales în perioade sensibile precum cele electorale, astfel încât să fie prevenită diseminarea unui discurs puternic polarizat, care poate duce persoana tânără în stări emoționale de anxietate și neliniște. 

ApTI a derulat un studiu cantitativ folosind informații relevante pentru perioada unei campanii electorale. Sperăm ca acest studiu, laolaltă cu metodologia și cu întrebările la care am încercat să găsim un răspuns, să inspire și alte studii similare.

Algoritmii de recomandare contolează mult mai mult decât doar conținutul din feed-urile de social media sau reclamele pe care le vede un utilizator. Utilizatorilor le sunt recomandate grupuri, pagini, evenimente, practic orice tip de continut - toate sunt filtrate și orânduite algoritmic. Iar interacțiunile unui utilizator cu conținutul din feed au un efect asupra recomandărilor. Mai mult, interacțiunile unui utilizator cu alte pagini web care conțin cod de monitorizare provenit de la platformele de social media (precum Facebook tracking pixel) este posibil să aibă, la rândul său, un efect asupra algoritmilor de recomandare. 

Sperăm să vedem din ce în ce mai multe explorări ale acestor mecanisme și din ce în ce mai multe problematizări ale tehnologiei algoritmilor de recomandare in cazul marilor platforme, care devin mijlocitorii accesului nostru la spațiul online din social media.