Scrisoare deschisă: Analiza procedurilor de moderare a conținutului pe platformele digitale

  • Posted on: 3 December 2025
  • By: Redacția ApTI

ApTI a trimis, împreună cu Expert Forum, o scrisoare deschisă către Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții din Camera Deputaților pe tema verificării legalității cu privire la procedurile de blocare, suspendare sau ștergere a conturilor pe platformele digitale din România. 

Redăm în continuare textul acestei scrisori:

Organizațiile noastre, Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) și ExpertForum (EFOR), sunt implicate în diverse activități de monitorizare a procesului de implementare a Regulamentului 2022/2065 privind Serviciile Digitale (DSA). Prin comunicatul de presă din data de 29 octombrie 2025 am luat la cunoștință de inițierea procesului de verificare a legalității cu privire la procedurile de blocare, suspendare sau ștergere a conturilor pe platformele digitale din România. Având în vedere experiența noastră, dorim să contribuim la demersul dumneavoastră de clarificare a cadrului de reglementare și drepturilor utilizatorilor.

În acest sens, dorim să subliniem viziunea noastră legată de Regulamentul DSA, pentru o mai bună înțelegere publică a sensului acestei reglementări și a evita deturnarea activităților Comisiei către teme de discuție irelevante, care nu au legătură cu prevederile DSA și practica în aplicarea sa.

A. Cadrul general al Regulamentului DSA

Regulamentul DSA include un set de reguli prin care platformele mari, cu peste 45 de milioane de utilizatori în interiorul UE, au obligații transparente de a adresa conținutul ilegal și riscurile sistemice economice și sociale încadrate în 4 categorii: (1) diseminarea de conținut ilegal, (2) impactul negativ asupra drepturilor fundamentale, (3) impactul negativ asupra discursului public, proceselor electorale și securității publice, (4) impactul negativ asupra bunăstării fizice și mintale, protecția minorilor și efectele negative ale violenței de gen.

În centrul aplicării DSA se află cetățeanul, în calitate de utilizator al platformei online, care are pentru prima dată pe teritoriul UE drepturi noi, precum:

1. Posibilitatea de a contesta orice limitare a vizibilității online a unui individ prin acțiuni precum: ștergerea sau blocarea conturilor, demonetizarea conținutului. Există inclusiv posibilitatea de soluționare extrajudiciară a litigiilor în cadrul DSA, adică depunerea unei cereri pentru a contesta gratis aceste situații prin organisme extra-judiciare recunoscute de Comisia Europeană (sunt 9 organisme acreditate până în acest moment).

2. Transparență sporită în funcționarea sistemelor de recomandare și publicitate online. Platformele mari trebuie să explice clar cum funcționează sistemele lor de moderare a conținutului în termenii și condițiile lor, dar și printr-un audit extern la care sunt supuse anual. Utilizatorul are dreptul să știe conform DSA de ce i-a fost afișată o anumită reclamă și cum poate modifica parametrii de personalizare.

3. Limitarea practicilor de manipulare a informației și vulnerabilizare a minorilor care folosesc aplicații online. DSA interzice prelucrarea datelor personale ale minorilor și folosirea lor pentru reclame online personalizate, precum și interzicerea furnizării de produse care au fost create cu scopul de a manipula informația oferită.

Art.25 (1) “Furnizorii de platforme online nu își proiectează, nu își organizează și nu își exploatează interfețele online într-un mod care induce în eroare sau manipulează destinatarii serviciilor lor, ori într-un mod care denaturează semnificativ ori afectează semnificativ în alt mod capacitatea destinatarilor serviciului lor de a lua decizii libere și în cunoștință de cauză.”

În cazul României, fenomenul cel mai vizibil - care a afectat integritatea alegerilor în 2024 și 2025 - este Comportamentul Inautentic Coordonat, definit în cadrul Codului de Practică privind Dezinformarea (cod integrat conform art 45 Digital Services Act) drept: 

“    -  Crearea și utilizarea de conturi false, preluarea de conturi și amplificarea prin intermediul roboților,  

  • Operațiuni de hacking și divulgare de informații, 
  • Uzurparea identității, 
  • Falsificări cu rea intenție, 
  • Achiziționarea de interacțiuni false, 
  • Mesaje plătite netransparente sau promovare de către influenceri, 
  • Crearea și utilizarea de conturi care participă la comportamente inautentice coordonate, 
  • Conduita utilizatorilor care vizează amplificarea artificială a răspândirii sau a susținerii publice percepute pentru dezinformare.” (Angajamentul 14 - Integritatea serviciilor)”

În cele mai multe cazuri, chiar marile platforme declară că astfel de practici contravin misiunii lor corporative și sunt interzise prin reguli interne sau prin termeni și condiții. Regulamentul DSA vine în sprijinul acestor principii și creează instrumente pentru monitorizarea efectelor acestor manipulări.

 

B. Cadrul specific de implementare a DSA în România

Evident că DSA rămâne un regulament perfectibil, ca orice lege, atât în prevederi dar în special în mecanismele sale de aplicare. Numai că propunerile de îmbunătățire a aplicării trebuie să se bazeze pe realitate, adică pe o analiză aplicată a textului și a experienței de până acum în aplicarea sa, dar și ținând cont de particularitățile legislative ale unui act normativ european (imposibil de modificat la nivel național). 

În acest context general e important de analizat cadrul și practica concretă a aplicării DSA în România. Organizațiile noastre fac astfel de analize încă de la intrarea în vigoare a Regulamentului și au exprimat în multe ocazii îngrijorarea privind modul cum instituțiile publice românești, marile platforme sau alți factori interesați interpretează și aplică prevederile DSA. Cadrul de implementare național e incert, nu sunt alocate resurse suficiente, instituțiile nu cooperează și adesea am constatat aplicarea neconformă sau stângăcii și răstălmăciri ale prevederilor, inclusiv în perioadele sensibile de campanii politice. 

În cele ce urmează vă oferim detalii care să ilustreze situațiile semnalate deja și ne declarăm dispuși să cooperăm cu comisiile relevante ale Parlamentului pentru remedierea neajunsurilor. 

Subliniem din nou ideea că scopul DSA, în condițiile unei implementări corecte, este de a promova drepturile de exprimare ale utilizatorilor, acordându-le drepturi procedurale și un control mai mare asupra moderării conținutului de către platformele online. De asemenea, DSA ar trebui sa faciliteze aplicarea legii naționale cu privire la împiedicarea distribuirea conținutul ilegal, în special în relația cu marile platforme. A se vedea o analiză detaliată a modului cum DSA ar trebui sa funcționeze, ca și linia roșie în scrisoarea deschisă trimisă de 30 de profesori din UE către United States House of Representatives pe 3 septembrie 2025.

În contextul avalanșei de Conținut Coordonat Inautentic, în mare parte promovat probabil de state ostile României, pe care marile platforme îl găzduiesc, cu impact direct asupra democrației, a găsi formule echilibrate este esențial pentru o societate democratică. Detalii cu privire la acest conținut în ultimele alegeri din 2025 poate fi găsit în Rapoartele coaliției Vot Corect (turul 2 și turul 1) dar și în raportul ODIHR de după alegeri.

În acest context, trebuie sa fie analizate diferit practicile platformelor online cu privire la aplicarea propriilor termeni și condiții (în special în contextul art. 17 DSA) și al acțiunilor platformelor online, ca urmare a unor decizii al autorităților românești (art. 9 DSA). De asemenea ar trebui o distincție între exprimarea liberă unor cetățeni și Conținutul Coordonat Inautentic, promovat în special în timpul campaniei electorale.

În opinia noastră, printre riscurile principale ale implementării DSA în România, care au fost explicate și în cursul procesului legislativ pentru adoptarea Legii nr. 50/2024 de implementare a DSA, dar și a actelor normative secundare de punere în aplicare, se numără: 

  • inexistența unei liste exhaustive și clare a autorităților competente, atât pentru perioadele electorale, cât și în afara acestora
  • definirea vagă a noțiunii de conținut ilegal 
  • resursele și expertiza limitate ale ANCOM, CNA și a altor instituții implicate în implementarea DSA pentru echilibrarea nevoii de moderare cu drepturile fundamentale ale cetățenilor

Astfel, cadrul de reglementare național sau implementarea defectuoasă a acestuia ar putea afecta libertatea de exprimare, existând riscul ca, sub pretextul aplicării DSA, autoritățile naționale să depășească mandatul oferit de Regulamentul european. Pentru a veni în sprijinul analizei demarată de Comisie, vă transmitem următoarele materiale care abordează aceste probleme:

1. Criticile aduse legislației electorale din timpul alegerilor prezidențiale 2025, cât și a practicii BEC de aplicare a acesteia:

2. Criticile la adresa CNA cu privire la aplicarea propriei legislații în cazul conținutului online:

3. Comentariile ApTI cu privire la necesitatea unei implementări adecvate a DSA, inclusiv clarificarea autorităților relevante și a conținutului ilegal

4. Analizele Expert Forum referitoare la potențiale campanii inautentice coordonate.

5. Analiza Expert Forum legată de publicitatea politică la alegerile din 2025

Sperăm ca aceste resurse să fie utile Comisiei și ne exprimăm disponibilitatea de a participa la audierile și consultările pe care le veți organiza.

Add new comment

More information about text formats

Plain text

  • No HTML tags allowed.
  • Web page addresses and e-mail addresses turn into links automatically.
  • Lines and paragraphs break automatically.