02
Feb
2012
Redactia ApTI

Întrebări frecvente despre ACTA

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.2

1. Prin ACTA li se solicită statelor semnatare să impună reguli de tipul “trei lovituri” (“three strikes”)?

Statele care ratifică ACTA trebuie să încurajeze “cooperarea” între companii private în vederea aplicării prevederilor legale. Intenția este ca această cooperare să fie una extensivă, astfel că poate include și deconectarea utilizatorilor finali de la Internet, în baza unor decizii luate de cățre sectorul privat. Acest fapt este demonstrat într-un document al Parlamentului European (nota de subsol 6, pagina 4):

“Un exemplu de astfel de politică este încetarea, în circumstanțe adecvate, a furnizării de servicii către persoanele care încalcă în mod repetat drepturile de proprietate intelectuală, precum și închiderea conturilor pe care acest persoane le au în sistemul sau rețeaua furnizorului de servicii.”

2. Deci companiile nu sunt obligate să impună măsuri represive împotriva consumatorilor?

Companiile sunt amenințate cu sancțiuni penale în cazul în care obțin beneficii economice “indirecte” ca  urmare a încălcării drepturilor de proprietate intelectuală sau dacă se consideră (posibil ca urmare a eșecului de a lua măsuri represive, spre exemplu) că au fost “complice” la acțiunile de  încălcare a respectivelor drepturi. În aceste condiții,, companiile pot să ia măsuri represive sau pot să își asume astfel de riscuri, dacă preferă.

3. Dar este ACTA în deplină conformitate cu legislația existentă în UE?

Sancțiunile penale aplicabile în cazul încălcării drepturilor de proprietate intelectuală nu fac parte din legislația UE – de fapt, singura propunere care a vizat acest subiect a fost respinsă. Mai mult, sancțiunile penale prevăzute în ACTA merg mai departe decât cele discutate în contextul respectivei propuneri. Spre exemplu, Parlamentul European a cerut să fie incluse în ACTA excepții privind copia privată și “utilizarea conform bunelor uzanțe” (fair use) a materialelor protejate de drept de autor  în scopuri de comentariu, critică, transmitere de știri, educaționale sau de cercetare. Există și alte cazuri în care conformitatea cu legislația UE este îndoielnică – spre exemplu, daunele aproape nelimitate care pot fi impuse în aplicarea ACTA și care sunt bazate pe prețul cu amănuntul al materialelor care au făcut obiectul încălcării și nu pe pagubele reale suferite.

4. Totuși, este bine să se creeze condiții standard pentru implementarea legislației privind drepturile de proprietate intelectuală? 

ACTA își propune să exporte părți ale legislației UE, presupunând, în mod inexplicabil, că acestea vor avea același impact în medii juridice complet diferite. Spre exemplu, ACTA solicită transmiterea datelor personale ale consumatorilor către deținățorii de drepturi de proprietate intelectuală, precum și nespecificata supraveghere “voluntară”, de către deținățorii de drepturi (care devin astfel un fel de poliție a Internetului).  In cadrul UE, Directiva privind protecția viații private în sectorul comunicațiilor electronice și Directiva privind protecția datelor cu caracter personal creează un context care permite un anumit nivel de protecție a consumatorilor. Crearea de pericole fără să se prevadă garanții semnificative reprezintă însă un risc la adresa principiilor democrației și statului de drept în țările cu statut de parteneri comerciali ai UE, în care astfel de garanții fie nu există, fie sunt limitate. Acest lucru contravine Tratatului privind Uniunea Europeană, care solicită UE să susțină democrația și statul de drept în cadrul relațiilor sale internaționale. Nu putem încălca o lege pentru a impune alta.

5. Este adevărat că, cel puțin în ceea ce privește impunerea legislației europene la nivel european, nu există niciun pericol?

Multe dintre prevederile ACTA (accesul la date personale, spre exemplu) au fost preluate din Directiva privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală. Aceste prevederi au generat probleme serioase în unele state europene –cum ar fi Marea Britanie, unde datele au fost folsite pentru a constrânge și, potrivit unui membru al Camerei Lorzilor, a șantaja consumatorii. Odată ce aceste prevederi sunt incluse în ACTA, Uniunea Europeană va avea obligația legală, asumată la nivel internațional, de a nu le schimba. Procesul de analiză și revizuire a Directivei mai sus menționate este planificat să demareze, la nivelul Comisiei Europene, după data la care se preconizează că  ACTA va fi adoptată în Parlamentul European, ceea ce înseamnă că Uniunea Europeană va decide să nu modifice semnificativ Directiva înainte de a evalua impactul acesteia.

6. Într-o perioadă de criză economică, este bine să se promoveze creșterea economică printr-un acord comercial?

Un studiu independent asupra ACTA realizat pentru Parlamentul European arată că “este imposibil de apreciat în ce moment protecția drepturilor de proprietate intelectuală devine contra productivă”.

Comisia Europeană a refuzat să realizeze un studiu de impact, astfel că nu există nicio modalitate de a analiza dacă mășurile foarte extensive propuse prin ACTA sunt, așa cum spune studiul, “contra productive”.

ACTA încurajează supravegherea rețelelor de către intermediari (furnizori de acces, furnizori de servicii de găzduire web, furnizori de servicii de plată, motoare de căutare, rețele de publicitate), care devin astfel un fel de poliție privată a Internetului. Nu a fost însă efectuată nicio analiză care să evalueze pericolul real reprezentat de faptul că astfel de activități de monitorizare pot fi folosite pentru a împiedica companiile europene să intre pe piețe străine. Mai rău chiar, întrucâț acestea sunt mășuri voluntare, neprevăzute în legislație, va fi dificil de obținut o decizie a Organizației Mondiale a Comerțului împotriva unui astfel de protecționism. 

7. Dar este bine să se stabilească puncte de reper care să fie urmate la nivel internațional?

Problema constă în faptul că natura secretă a negocierilor asupra ACTA, care în mod voit nu s-au purtat în cadrul forumurilor existente și agreate, a creat deja un punct de reper în diplomația contra productivă. Așa cum se arată în studiul Parlamentului European, “se pare că economiile majore emergente, China, Brazilia și India nu au fost invitate în mod formal să ia parte la aceste negocieri”, fapt care a permis Indiei să pledeze cauza statelor mai puțin dezvoltate în cadrul Consiliului TRIPS, plângându-se în legătură cu “excluderea unui număr mare de state, inclusive state în curs de dezvoltare și state mai puțin dezvoltate”.

8. Într-o lume globalizată, ACTA va ajuta cel puțin companiile online europene, nu-i așa?

ACTA le solicită statelor semnatare să încurajeze aplicarea prevederilor legale de către companii private. Adesea, aceste companii vor fi localizate în alte state, unde există diferite regimuri privind protecția dreptului de autor și diferite grade de responsabilitate. Astfel companiile online vor putea fi supuse în orice moment unui număr mare de riscuri, precum: excluderea, din motoarele de căutare, a serviciilor furnizate, blocarea plăților de cățre furnizori de servicii de plată, închiderea numelor de domenii (de exemplu www.edri.org) de cățre companiile cărora le-au plătit înregistrarea acestora (așa numiții registratori de nume de domenii) sau de cățre companiile care administrează registrele cu nume de domenii, eliminarea din rețelele de publicitate sau blocarea numelor de domenii de cățre furnizori de Internet din afara țării, care încearcă astfel să-și protejeze afacerile față de eventuali competitori.

9. Totul este o exagerare – nu există nicio amenințare la adresa democrației și libertății de exprimare, nu-i așa?

Un membru conservator al Parlamentului german a postat pe site-ul său, , neintenționat, mai multe imagini protejate de drept de autor. Site-ul a fost accesat de un număr mare de vizitatori, astfel că s-a ajuns la o reproducere “la scară comercială” a imaginilor. Respectivul parlamentar a beneficiat de un avantaj “economic indirect” prin faptul că nu a plătit pentru acele imagini, iar furnizorul său de servicii Internet a  fost “complice” la săvârșirea infracțiunii de încălcare a dreptului de autor prin aceea că nu a luat mășuri împotriva încălcării repetate. Este parlamentarul un infractor? Dar furnizorul său de Internet? Potrivit ACTA, răspunsul este “da” la ambele întrebări. Iar acest lucru reprezintă o amenințare la adresa libertății de exprimare și democrației.

10. De ce parlamentele naționale și Parlamentul European votează asupra ACTA? Dacă acordul a fost deja semnat, nu înseamnă că procesul a fost finalizat?

ACTA depășește, parțial, domeniul de aplicare al legislației UE (așa numitul acquis comunitar). Acea parte care depășește domeniul de aplicare al legislației UE (sancțiunile penale) trebuie să fie aprobată de către fiecare stat membru. Partea care intră în domeniul de aplicare al legislației europene poate fi ratificată la nivelul UE. Uniunea Europeană poate doar să accepte sau să respingă întregul text al acordului – deși nu există nimic care s-o împiedice să stabilească propriile ghiduri interne pentru implementarea prevederilor ACTA.

Semnarea unui acord internațional nu este similară semnării unui contract – ea marchează doar debutul procesului decizional la nivel guvernamental.

Articol de Joe McNamee - EDRi

Licenţă: Creative Commons Atribuire 3.0  

Tu ce părere ai ?

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
Reîncarcă Type the characters you see in this picture. Type the characters you see in the picture; if you can't read them, submit the form and a new image will be generated. Not case sensitive.  Switch to audio verification.