consultare

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.22

Neutralitatea Internetului se află în centrul dezbaterilor în aproape toate instituţiile europene. Comisia Europeană analizează această chestiune de mai bine de un an şi se îndepărtează tot mai mult de poziţia sa iniţială referitoare la susţinerea neutralităţii Internetului în Europa. Contrazicând propriile declaraţii din ianuarie 2010, vice-preşedintele Neelie Kroes susţine acum o abordare “wait and see” (aşteptăm şi vedem) şi subliniază importanţa transparenţei şi posibilităţii de a schimba operatorii. În cadrul unui discurs rostit cu ocazia EUHackaton, în 9 noiembrie 2011, Kroes a declarat că a auzit “afirmaţii despre anumiţi furnizori de Internet care degradează calitatea serviciilor”. La începutul acestui an, Comisarul a solicitat BEREC (organismului european al autorităţilor naţionale de reglementare din sectorul comunicaţiilor electronice) să verifice aceste afirmaţii.

Neutralitatea Internetului a fost discutată recent şi la nivelul Parlamentului European. Comisia pentru industrii a adoptat o rezoluţie prin care solicită BEREC să publice rapid rezultatele investigaţiilor efectuate. Rezoluţia subliniază faptul că neutralitatea Internetului este crucială pentru libertăţile fundamentale, inovare şi competiţie. Într-adevăr, există un număr tot mai mare de ameninţări la adresa neutralităţii Internetului, cum ar fi blocarea aplicaţiilor şi degradarea serviciilor. Astfel de acţiuni au fost uneori anunţate în mod transparent de către operatori şi semnalate de către utilizatori finali şi furnizori de conţinut, în timp ce în alte cazuri serviciile oferite consumatorilor au fost pur şi simplu restricţionate, fără vreo notificare sau explicaţie. Operatorii au suficiente stimulente pentru a exercita un control şi mai extins asupra traficului Internet şi sunt sub o presiune tot mai mare din partea unor grupuri de interese care doresc implementarea de măsuri contrare rolului pe care operatorii îl au, acela de simpli furnizori de reţea.

ApTI a transmis astăzi către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale o serie de observaţii referitoare la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, publicat de către MCSI pe site-ul său în data de 7 octombrie 2011.

În observaţiile sale, ApTI atrage atenţia asupra faptului ca, deşi proiectul de ordonanţă de urgenţă îşi propune să transpună modificările aduse Directivei 2002/58/CE prin Directiva 2009/136/CE, modul în care se realizează această transpunere prezintă o serie de neajunsuri, fie prin nepreluarea corectă a prevederilor europene, fie prin simpla preluare a traducerii acestora în limba română, fără să se încerce să se dea o formă şi un înţeles care să permită o implementarea nu doar clară şi predictibilă, dar şi eficientă din punct de vedere al scopului urmărit, acela al asigurării protecţiei datelor cu caracter personal şi vieţii private ale utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice.

Comentariile şi propunerile formulate de către ApTI vizează trei subiecte principale:

• mesaje comerciale nesolicitate;
• notificarea pentru încălcarea securităţii datelor cu caracter personal;
• modulele de tip cookie şi accesul la informaţia stocată.

BEREC, organismul autorităţilor europene de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice, a lansat, în data de 3 octombrie, o consultare publică asupra unui proiect de Instrucţiuni privind transparenţa şi neutralitatea Internetului.

Comisia Europeană a organizat săptămâna trecută prima întâlnire dintr-o serie de consultări asupra Directivei privind reţinerea datelor. La această întâlnire au participat atât societatea civilă, cât şi reprezentanţi ai industriei şi o firmă de lobby. 

Scopul iniţial al întâlnirii a fost acela de a se purta discuţii asupra detaliilor Directivei. Însă reprezentanţii societăţii civile au fost de părere că o discuţie coerentă asupra Directivei este imposibilă din moment ce statele membre nu au reuşit să ofere Comisiei informaţii credibile care să poată fi folosite în cadrul procesului decizional. Aşa cum se arată în Raportul de evaluare elaborat de către Comisie, nu există suficiente date de la statele membre care să arate că Directiva este “necesară” (aceasta fiind cerinţa minimă pentru ca Directiva să fie legală).

Participanţii la întâlnire au fost de părere că intenţiile Comisiei de a apăra Directiva folosind anecdote despre utilizarea datelor care ar fi fost reţinute chiar şi în absenţa Directivei vor submina întregul proces, inclusiv consultările.Participanţii au solicitat Comisiei să folosească doar acele informaţii de la statele membre care sunt referitoare la datele stocate în baza Directivei. Datele mai vechi ar trebui considerate “necesare” numai în măsura în care întârzierile în accesarea lor ar fi putut fi evitate printr-o mai bună cooperare poliţienească.